ficatul gras site sanatate foto

ficatul gras site sanatate foto
22 Februarie 2014
8175 accesări
0 comentarii

„Ficatul gras” este suferinţa de la care pornesc toate bolile grave ale ficatului: hepatita cronică, ciroza, cancerul hepatic.Steatoza hepatică, afecţiune frecvent întâlnită, este cunoscută mai degrabă sub denumirea de „ficat gras”. Aţi fost diagnosticat/ă cu această afecţiune? Este cazul să acordaţi mai multă atenţie alimentaţiei şi să vă schimbaţi stilul de viaţă!

Statisticile realizate de specialişti arată că aproximativ 20% dintre adulţi au „ficatul gras”. Boala apare când în celulele ficatului se acumulează grăsimi care, în mod normal, trebuie eliminate. Ficatul joacă un rol foarte important în descompunerea şi eliminarea grăsimilor din organism. Uneori, acest proces al metabolismului se dereglează şi grăsimile se acumulează în celulele ficatului, care nu vor mai funcţiona corect. Nu se ştie exact ce anume duce la apariţia „ficatului gras”, dar s-a constatat că boala are o frecvenţă mai mare la anumite categorii de persoane.

Potrivit statisticilor, peste două treimi dintre obezi şi peste jumătate dintre diabetici au această problemă. Alţi factori de risc sunt consumul excesiv de alcool, hiperglicemia (glicemie mai mare de 110 mg/dl), hipertensiunea arterială şi nivelul trigliceridelor şi colesterolului peste limitele normale (care sunt de 150 mg/dl, respectiv 200 mg/dl). Dacă ambele valori ale acestor grăsimi sunt mai mari decât ar trebui, riscul de a avea „ficatul gras” este de peste 90%.

„Ficatul gras” nu are simptome

Steatoza hepatică nu dă, de obicei, niciun fel de simptome şi este diagnosticată doar la analizele de rutină. Dacă există, simptomele sunt vagi, similare mai multor afecţiuni sau nici măcar nu trimit cu gândul la vreo boală: oboseală, rezistenţă scăzută la efort, uşoară durere în zona ficatului. Dar se poate manifesta şi prin senzaţii de greaţă. Ecografia abdominală va arăta un ficat mărit în dimensiuni, iar un diagnostic cert se poate pune doar după efectuarea unei puncţii hepatice.

Pot să apară boli grave

Să nu trăiţi cu impresia greşită că „ficatul gras” este o boală simplă. Din contră! „Ficatul gras” este suferinţa de la care pornesc toate bolile grave ale ficatului: hepatita cronică, ciroza, cancerul hepatic.

Steatoza hepatică înseamnă leziuni de depunere a grăsimilor în celula ficatului. Se depun mai ales trigliceride care sunt şi ele lipide formate din acizi graşi şi glicerină. Normal trigliceridele ar trebui să se cupleze cu o proteină specială fabricată tot în ficat şi astfel solubilizate trec în sânge. Când producerea proteinei în ficat este depăşită, trigliceridele nu mai au cu cine să se cupleze şi să se solubilizeze în sânge aşa că se depun ca grăsime în ficat. Şi mai apare o acţiune rea, trigliceridele dau reacţii cu degajare de produşi de oxigen ce duc la inflamaţii în ficat. Deja, în acest stadiu, steatoza hepatică nu mai este o simplă depunere grasă şi apar steatohepatitele cu inflamaţie.

Steatohepatita este a doua fază a ficatului gras. Şi această etapă, şi prima, sunt reversibile. Ulterior, maladia duce la ciroză chiar dacă omul n-a avut hepatită şi nici nu a băut alcool. Steatoaza hepatică, mai ales în prima fază, se tratează prin schimbarea regimului alimentar, în sensul împuţinării grăsimilor animale, dar şi prin mai multă mişcare zilnică.

Tratament

Trebuie reţinut că ficatul gras nu necesită tratament medicamentos, dacă nu au apărut complicaţii. În primă fază sunt indicate: pierderea în greutate, restricţia consumului de grăsimi şi exerciţii fizice. De asemenea, trebuie eliminat consumul de alcool şi zahăr şi includerea în regimul alimentar zilnic a vitaminelor şi mineralelor.

Prevenirea apariţiei bolii constă în adoptarea unei alimentaţii sănătoase şi restricţionarea consumului de alcool. Atenţie! Dacă apare în timpul sarcinii, boala poate pune în pericol viaţa gravidei şi copilului, de aceea femeile însărcinate necesită o bună îngrijire, pentru ca simptomele să fie recunoscute din timp şi să se intervină urgent.

Regimul alimentar al celor cu „ficat gras”

  • Reducerea consumului de zahăr, pâine, paste făinoase, produse de patiserie, prăjituri, biscuiţi, desertul în general.
  • Creşterea cantităţii de fructe şi legume proaspete.
  • Reducerea alimentelor bogate în grăsimi şi a produselor alimentare procesate (salamuri etc)
  • Trebuie limitat consumul de produse lactate: lapte, brânză topită, smântănă, unt; în schimb, se va consuma iaurt degresat, brânză tofu, parmezan.
  • Fără margarină în alimentaţie, fără băuturi energizante şi carbogazoase şi fără îndulcitori artificiali.
  • Se vor consuma doi litri de apă pe zi, carne de pui sau de curcan.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Florentina BOZÎNTAN