Lipsa igienei, consumul alimentelor incorect depozitate sau alteratepot produce una dintrecele mai frecvente afecţiuni în rândul copiilor - enterocolita. Odată contaminaţi, cei mici fac febră, prezintă vărsături şi, cel mai grav,ajung la deshidratare carele poate pune viaţa în pericol.

Enterocolita reprezintă o afecţiune a tractului digestiv şi este determinată de diverse infecţii cu bacterii. Aceasta se manifestă de obicei prin diaree moderată sau severă, care poate fi însoţită de pierderea apetitului, vomă, crampe şi disconfort abdominal.

Grupele de vârstă cele mai vizate pentru enterocolită sunt între 0 şi 5 ani, însă boala poate afecta şi adulţii.

„Enterocolita este boală acută infecţioasă bacteriană sau virală care se manifestă cu febră, vărsături, diaree, acesta fiind semnul specific al bolii. Cum se pot contamina copiii? Includem mâinile murdare, alimentele păstrate necorespunzător sau alterate, sau chiar apa mării pe timpul verii. Se transmite între indivizi şi poate stârni o adevărată epidemie prin igiena deficitară a mâinilor. De aceea, un copil cu enterocolită trebuie să stea izolat. Cel mai adesea, când avem un copil cu enterocolită infecţioasă, cel puţin încă un membru al familiei face boala”, a explicat dr. Andra Maria Iorga, medic specialist pediatru , doctor în ştiinţe medicale în cadrul centrului medical Iowemed.

Tratamentul vizeazăcauza îmbolnăviriiCombaterea bolii constă în tratament igieno-dietetic, tratament anti-microbian, antiinfecţios şi tratamentul complicaţiilor enterocolitei , adică sindromul de deshidratare acută.

„Tratamentul igieno-dietetic constă în igiena riguroasă şi dieta de cruţare care înseamnă că pacientul are voie să mănânce uscături, pâine prăjită, covrigei, banane, brânză de vaci, supă de legume, ceaiul 5% zaharat, orez sau mucilagiu de orez pentru sugari, legume fierte. De evitat este lactoza care afectează mucoasa intestinală, adică digestia.

Tratamentul etiologic, adică anti-microbian, urmăreşte cauza infecţiei. Dacă este de natură bacterio mergem pe antibiotice, dacă este de natură virală, tratamentele sunt specifice funcţie şi de starea pacientului. Orice simptome de tipul vărsături plus diaree şi febră trebuie să ducă pacientul de urgenţă la medic, indiferent că vorbim de copil sau adult.

Din păcate, multe mămici îşi tratează după ureche copiii şi atunci când ajung la medic nu se poate începe imediat tratamentul pentru că nu ştim cât s-a absorbit în organism din ce medica-mente i s-au administrat.De reţinut este şi faptul că o entero-colită tratată ca la carte, adică de medic, nu recidivează”, a mai spus medicul.

Deshidratarea, pericolul majorMedicul atrage atenţia părinţilor că organismul copiilor este extrem de sensibil şi că aceştia pot ajunge foarte uşor la deshidratare. Mai mult, acesta susţine că deshidratarea acută poate pune în pericol viaţa celor mici dacă nu se acţionează rapid.

„La nivel mondial, decesul prin deshi-dratare acută la sugarul mic este a doua cauză de deces după malformaţiile congenitale de cord.Cei mai expuşi sunt sugarii şi pentru că se pot contamina prin toate obiectele de alăptare sau de la mamă. Greutatea lor corporală este mică în raport cu suprafaţa corporală şi există tendinţa mai rapidă de deshidratare. Apoi, rehidratarea se poate face acasă, cu ajutorul sărurilor de rehidratare, numai în cazurile uşoare în care copilul a vărsat foarte puţin. Restul cazurilor, cele cu vărsături repetate şi diaree acută, se tratează exclusiv de către medic, de urgenţă şi tratamentul se efectuează pe cale venoasă”, a completat medicul.