Postul reprezintă din punct de vedere alimentar o dietă vegetariană, cu un specific de curăţare a funcţiei hepatice, deoarece atât vezica biliară, cât şi ficatul iau o binemeritată „pauză“ de la alimentele greu de procesat. De aceea, specialiştii ne sfătuiescsă întâmpinăm Sărbătorile Pascale cu precauţie, mai ales cei care au ţinut post, deoarece trecerea bruscăde la un regim blând pentru organele interne, la un regim bogat în grăsimi şi proteine animale poate dezechilibra organismul.
Trebuie acordată o atenţie deosebită modului în care gătim şi combinăm alimentele, dar şi la cantităţile pe care le consumăm în aceste zile de sărbătoare. Specialiştii ne sfătuiesc să gătim alimentele cât mai dietetic, de pildă carnea de miel, drobul şi ouăle să fie preparate la cuptor, la grătar sau prin fierbere, în niciun caz prin prăjire, iar acestea să fie asociate cu cât mai multe vegetale de sezon. În ceea ce priveşte făinoasele, dulciurile, băuturile carbogazoase şi alcoolul, specialiştii ne îndeamnă să le folosim cu moderaţie.
„Trebuie să ne asigurăm că facilităm trecerea organismului nostru de la un regim alimentar sărac în grăsimi şi proteine animale, bogat în legume şi fructe, la dieta de sărbătoare, complet diferită de cea anterioară. Dieta de sărbătoare ne solicită corpul, forţându-l să funcţioneze la capacitatea maximă de digestie, pe toate căile lui metabolice şi poate să genereze semne şi simptome de surescitare”, mărturiseşte dr. Luminiţa Florea, medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice.
Cum ar trebui să arate un meniu de Paşte
Alimentele care se digeră greu trebuie consumate în porţii cât mai mici, iar lân-gă acestea, să fie prezentă o cantitate mare de vegetale pentru a ajuta digestia.
Aceasta este varianta de meniu a specialiştilor.
„La micul dejun se pot consuma 1 - 2 felii de cozonac cu lapte sau cafea, sau o bucată medie de pască - un triunghi cam cât o palmă - cu lapte sau cafea. La prânz o bucată mică/medie de friptură de miel/ied cu o salată generoasă de primăvară drept garnitură sau o porţie mică/medie de drob, alături de ouăle roşii tradiţionale (maxim 2 ouă), cu multe legume de sezon lângă ele (ridichi, ceapă, usturoi, salate, roşii, castraveţi), în funcţie de preferinţe. La cină trebuie evitate carnea, drobul sau ouăle, de preferat, în schimb, brânzeturile sau peştele/fructele de mare, alături de legume la grătar sau salate de crudităţi”, ne sfătuieşte specialistul.
Gustările dintre mesele principale trebuie să includă doar fructe şi legume, iar alcoolul trebuie consumat cu moderaţie, maxim două pahare pe zi.
„Sărbătorile Pascale trebuie să cuprindă mese fără excese de alimente, din punct de vedere cantitativ sau caloric şi un consum mic sau moderat de alcool. Între mese, înainte sau după mese, recomand plimbările şi sportul în aer liber, pentru a se consuma o bună parte din excesul caloric adus de aceste alimente speciale din meniul de Paşte”, adaugă dr. Luminiţa Florea.
„Ce faci de Paşte?“
Schimbând registrul, specialiştii atrag atenţia că nu doar excesul alimentar afectează oamenii în această perioadă. Aceştia afirmă că foarte multe persoane îşi petrec sărbătorile singuri, iar acest lucru nu este benefic, afectând starea lor de spirit. Perioada sărbătorilor este mai dificilă pentru această categoriede oameni, deoarece se accentuează sentimentele de singurătate şi inadecvare. Sunt foarte mulţi oameni singuri pentru care întrebarea „Ce faci de sărbători?” generează furie, tristeţe sau chiar ruşine.
Iată ce ne sfătuieşte psihologul Alexandra Şiru: „Aţi putea gândi «abia aştept zilele libere de Paşte ca să mă odihnesc, să citesc, să mă relaxez, să mă uit la filme sau să merg la sală» şi orice v-ar plăcea să faceţi în restul timpului, dar nu sunteţi liberi. Aţi putea cere sprijin prietenilor. Unele dintre persoanele singure se simt jenate să îşi întrebe prietenii despre planurile de sărbători, gândindu-se că deranjează sau că se fac de râs pentru că ei nu au prieteni”.
În concluzie, de Paşte trebuie să fim pozitivi, să ne ferim de excese, să facem mişcare şi să ne bucurăm de tot ceea ce ne înconjoară pentru a fi fericiţi, sănătoşi şi cât mai longevivi.