29 Iunie 2016
2460 accesări
0 comentarii

De-a lungul vieţii, majoritatea femeilor se confruntă cu tot felul de afecţiuni, iar unele dintre acestea le pot pune viaţa în pericol. Dintre aceste afecţiuni, patologia benignă ovariană (chisturile) reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni, întâlnită la femei.

Chisturile ovariene sunt nişte formaţiuni pline cu lichid, situate în interiorul unui ovar. Ovarele pot avea un singur chist sau mai multe (sindromul ovarului polichistic). Chisturile pot apărea din cauza dereglărilor hormonale, iar această categorie reprezintă 90% din cazuri, potrivit medicilor, dar mai există o altă categorie de chisturi, organice, care includ chistul seros, dermoid sau mucoid. Formaţiunile pot varia ca mărime, de la câţiva milimetri, la câţiva centimetri.
De foarte multe ori, simptomele în această patologie întârzie să apară sau sunt absente. În acest caz, chisturile sunt descoperite în cadrul unui examen ginecologic. Dacă afecţiunea prezintă simptome, acestea pot fi caracterizate de dureri în timpul actului sexual, senzaţie de greutate abdominală, oprirea fluxului menstrual, jenă la urinat şi sângerare vaginală.

„Evoluţia unui chist ovarian este variabilă. Atunci când este mărit se poate răsuci, rupe sau poate sângera, devenind foarte dureros. Cu cât este mai mare, cu atât este mai probabil ca el să producă simptome. Se recomandă consultul medical în cazul în care apare durere, şoc sau simptome provocate de hemoragie: durere pelvină severă, greaţă, vărsături, leşin, ameţeală, slăbiciune, sângerări vaginale sau simptome datorate şocului produs de hemoragie. Terapeutic, se poate realiza chistec-tomia, ovariectomia sau anexectomia, în funcţie de particularităţile cazului. Dacă acele chisturi sunt numeroase şi de mici dimensiuni, se poate încerca un tratament hormonal, cu progestative sau anticoncepţionale”, explică dr. Vlad Tica, specialist obstetrică şi ginecologie.

Potrivit medicului specialist, tratamentul chirurgical este necesar atunci când un ovar sau un chist răsucit sau care s-a rupt provoacă dureri severe, sângerări şi are dimensiuni mai mari de 6-7 cm. Se mai poate interveni chirurgical dacă formaţiunea comprimă alte organe abdominale, nu a dispărut după 2-3 luni de observare sau tratament sau când se suspectează cancer ovarian.

Tratamentul chirurgical, prin laparoscopie sau laparotomie

Laparoscopia a cunoscut în ultimii ani o evoluţie remarcabilă, atât în domeniul chirurgiei generale, cât şi în chirurgia ginecologică. Acest tip de chirurgie prezintă multiple avantaje, în comparaţie cu chirurgia convenţională: cicatrici abdominale estetice, durere postoperatorie redusă, recuperare postoperatorie rapidă, durată redusă de spitalizare, medicaţie minimă, risc redus de aderenţe postoperatorii, posibilitatea efectuării unor tehnici chirurgicale minim-invazive conservatoare cu păstrarea funcţiei menstruale şi reproductive a femeii.

„Chistul de ovar este una dintre patologiile care beneficiază în cel mai înalt grad de avantajele chirurgiei laparoscopice. Intervenţia laparoscopică asupra tumorilor chistice ovariene este benefică şi sigură pentru paciente. Chirurgia laparoscopică oferă câmp operator larg cu multiple posibilităţi de evaluare, durată redusă a intervenţiilor, pierderea redusă de sânge intra-operator şi o agresiune imunologică mai mică. Deşi posibile şi în cazul laparoscopiei, complicaţiile operatorii şi postoperatorii apar cu o incidenţă mai redusă, decât în cazul intervenţiilor chirurgicale clasice. Laparoscopia reprezintă «gold standardul» conduitei chirurgicale”, adaugă medicul specialist.


Intervenţia chirurgicală minim-invazivă, în cazul chistului ovarian, poate dura între 30 şi 90 de minute, în funcţie de stadiul bolii. Externarea pacientei se face la 25-48 de ore de la intervenţie, iar recuperarea este rapidă.

Adaugă comentariul tău

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Articol publicat de Vali PAPATANASIU