Steatoza hepatică sau ficatul gras, cum este cunoscută în popor afecțiunea, nu dă simptome alarmante. Mai ales dacă este o afecțiune cu o bază non-alcoolică. Singurele simptome sunt o durere vagă, precum o jenă, în partea dreaptă a abdomenului. De cele mai multe ori, însă, ficatul gras este asimptomatic. De aceea, a subliniat dr. Cristina Molnar, specialist în medicina internă, este necesară realizarea periodică de analize uzuale și mai ales a unei ecografii abdominale. „Ficatul gras este descoperit întâmplător, cu ocazia unor analize de rutină, când se depistează transaminazele crescute în sânge. Diagnosticul se stabilește prin ecografie abdominală, care are o sensibilitate de 85% și o specificitate de 94%. CT-ul si RMN-ul cu substanță de contrast sunt inferioare ecografiei fie ca sensibilitate (CT), fie ca specificitate (RMN), de aceea aceste metode imagistice nu pot detecta cu certitudine diagnosticele ratate la ecografie. Există însă spectroscopia prin RMN care presupune o analiză cantitativă a lipidelor și poate detecta cantități mici de grăsime în ficat. Nu este o metodă uzuală, pentru că nu toate aparatele au această opțiune și este și costisitoare”, a completat dr. Cristina Molnar.

Mai sunt și alte metode de investigare a ficatului: fibroscanul – o metodă bazată pe ultrasunete, și fibromax-ul – o analiză de laborator, care prin recoltarea unei probe de sânge poate arăta informații despre încărcarea grasă a ficatului.