Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) este o afecțiune pulmonară eterogenă caracterizată prin simptome respiratorii cronice (dispnee, tuse, producere de spută și/sau exacerbări) datorate anomaliilor căilor respiratorii (bronșită, bronșiolită) și/sau alveolelor (emfizem pulmonar) care provoacă obstrucție persistentă, adesea progresivă, a căilor respiratorii. Potrivit dr. Beitula Enis, BPOC-ul este rezultatul interacțiunilor dintre gene și mediu care au loc pe parcursul vieții individului, interacțiuni care pot afecta plămânii și/sau pot altera procesele normale de dezvoltare/îmbătrânire ale acestora.

Principalele expuneri la factorii de risc ambientali, de comportament și profesionali care duc la această boală sunt fumatul și inhalarea de particule și gaze toxice provenite din poluarea aerului casnic/ de la locul de muncă sau exterior (rezultate din arderea lemnului, a combustibililor din biomasă, a substanțelor chimice de impregnare sau deșeurilor), dar pot contribui și alți factori predispozanți, ca dezvoltarea anormală a plămânilor și îmbătrânirea accelerată a plămânilor.

Pacienții cu BPOC se plâng, de obicei, de respirație șuierătoare, apăsare în piept, oboseală, limitare a activității și tuse seacă ori productivă și pot prezenta frecvent exacerbări, care le influențează starea de sănătate. În funcţie de pacient şi prognosticul bolii, poate fi nevoie de măsuri curative și terapeutice specifice, care pot merge până la oxigenoterapie în stadiile avansate de boală. Din păcate, pacienții prezintă frecvent și alte comorbidități - boli asociate care le influențează, de asemenea, starea clinică și prognosticul și necesită tratament specific.