Tiroidita Hashimoto este o boală autoimună în care sistemul imunitar atacă glanda tiroidă, cu distrugerea progresivă a ţesutului tiroidian şi cu scăderea producţiei de hormoni. Aceasta reprezintă cea mai frecventă cauză de hipotiroidie, după cum spune dr. Aurelia Stefanopol, medic specialist endocrinolog, MEDSTAR General Hospital.

Tiroidita Hashimoto este de 5-10 ori mai frecventă în rândul femeilor decât al bărbaţilor şi debutează, de cele mai multe ori, la vârsta adultă. Pe un fond genetic preexistent, acţionează un factor declanşator al bolii (stres, sarcină, naştere, aport excesiv de iod alimentar, spirulină, jodid, vitamine ce conţin iod etc.).

„Din cauza apariţiei pe un teren cu predispoziţie pentru bolile autoimune, tiroidita cronică se poate asocia cu: vitiligo, psoriazis, poliartrită reumatoidă, lupus, diabet zaharat, hepatită cronică autoimună, gastrită autoimună, anemia Biermer, boala Addison sau insuficienţă ovariană autoimună. Cel mai frecvent, boala e descoperită întâmplător, în urma unui control medical de rutină, în faza de eutiroidie (funcţie tiroidiană normală). Dacă boala e descoperită în faza de hipotiroidie (deficit hormonal), pot să apară: astenie, intoleranţă la frig, somnolenţă, tendinţa de îngrăşare, tulburări de memorie şi concentrare, labilitate emoţională, căderea părului, retenţie exagerată de apă în organism, puls scăzut, tulburări ale ciclului menstrual, tulburări de dinamică sexuală”, explică medicul endocrinolog Aurelia Stefanopol.

Boala poate evolua şi cu tireotoxicoză (exces de hormoni tiroidieni), manifestată prin: agitaţie psihomotorie, insomnii, palpitaţii, scădere ponderală, intoleranţă la căldură, tremor al extremităţilor, transpiraţii abundente. Tiroidita cronică autoimună se poate însoţi şi de guşă, de consistenţă fermă, cu o suprafaţă discret neregulată, nedureroasă. Există şi pacienţi la care această creştere în volum a tiroidei nu apare.

Prin ce metode poate fi depistată această boală

Diagnosticul se face prin dozarea anticorpilor anti-tiroidieni, a celor tiroidieni (TSH, FT4) şi prin ecografie tiroidiană.
„Testele funcţionale tiroidiene (TSH, FT4) sunt variabile. În funcţie de statusul funcţional, putem descrie trei situaţii: tiroidită autoimună cu funcţie tiroidiană normală; tiroidită autoimună cu tireotoxicoză, TSH scăzut, FT4 crescut; tiroidită autoimună cu hipotiroidie, cu TSH crescut şi FT4 scăzut. Ecografia tiroidiană evidenţiază modificările specifice pentru inflamaţia cronică a glandei. Pentru tiroidita Hashimoto nu există un tratament cauzal. În cazul în care tiroidita cronică autoimună se însoţeşte de o funcţie tiroidiană normală, nu se recomandă tratament. Pacientul va fi urmărit periodic, la interval de 3-6 luni, pentru a se vedea dacă evoluează spre hipotiroidism. Evaluarea se va face prin măsurarea TSH, FT4”, sfătuieşte medicul specialist.

„Lipsa terapiei poate fi fatală”

În cazul hipotiroidiei, se administrează levotiroxină, hormon tiroidian identic cu cel uman. Tratamentul se administrează dimineaţa, cu minimum 30 de minute înainte de prima masă, cu apă, nu cu suc, lapte, cafea, mâncare sau alte medicamente, deoarece nu se mai absorb eficient, pentru tot restul vieţii.

„Evaluarea endocrinologică se face la şase săptămâni de la începerea tratamentului şi, ulterior, la un interval stabilit de medicul specialist (de obicei, şase luni, un an). În caz de tireotoxicoză de distrucţie, tratamentul este simptomatic, tulburarea rezolvându-se de la sine în câteva săptămâni. Obiectivul tratamentului este normalizarea hormonilor TSH, FT4. Nu există alternativă naturistă sau homeopată la tratamentul hormonal. Preparate de tipul spirulină sau suplimente alimentare cu aport de iod pot agrava evoluţia bolii, putând chiar declanşa un episod de hipertiroidism tranzitor”, explică dr. Stefanopol.

Îndepărtarea chirurgicală a glandei tiroide este indicată cazurilor cu guşă voluminoasă, cu fenomene compresive sau în caz de noduli cu suspiciune de malignitate. Nodulii, în contextul tiroiditei Hashimoto, cel mai des sunt benigni, dar tiroidita Hashimoto se asociază cu o incidenţă mai mare a limfomului tiroidian, ca eventuală malignitate. Dacă boala nu este diagnosticată sau tratamentul nu este urmat, se va instala hipotiroidia severă cu încetinirea globală a metabolismului şi cu risc de apariţie a comei mixedematoase. Aceasta este forma extremă de hipotiroidism şi este frecvent mortală.
XXX
Petru detalii, programări, consultaţii şi consiliere, apelaţi numerele de telefon MEDSTAR General Hospital - 0241.638.251, 0722.574.250 şi 0241.940.