Hepatitele virale reprezintă un real pericol pentru sănătatea românilor, iar vaccinarea este cel mai eficient mod de a ne feri de infectare. Potrivit rapoartelor Centrului European de Control şi Prevenire Boli, numărul de infecţii cu virusul hepatitic B a scăzut constant în ţara noastră, de la 486 în 2010, la 266 în 2014. În contrast, în Europa s-a înregistrat o creştere a numărului de pacienţi diagnosticaţi, de la 16.370 în 2010, la 22.442 în 2014.
Cauza diferenţei de cifre nu este explicată de o bună gestionare a hepatitelor virale în ţara noastră, ci, din păcate, de slaba diagnosticare şi de subraportarea constantă a cazurilor de infecţie cu virusurile B sau C. Ca dovadă în sprijinul celor de mai sus, Fundaţia Baylor Marea Neagră, prin programul său de testare gratuită, a depistat, numai în Dobrogea, 201 cazuri în 2010 şi 354 de cazuri în 2014. Acest contrast indică faptul că statisticile naţionale sunt, fără îndoială, departe de realitatea din teritoriu. Este îmbucurător, totuşi, faptul că pericolul reprezentat de hepatitele virale este conştientizat de constănţeni.
Potrivit Centrului Naţional de Statistică şi Informatică în Sănătate Publică, în primul trimestru al anului 2016, 1.306 locuitori ai judeţului Constanţa s-au vaccinat împotriva hepatitei B. În 2015 şi 2016, 59 de constănţeni s-au vaccinat împotriva hepatitei B la Centrul Clinic de Excelenţă Baylor în cadrul programului de Consiliere şi Testare Voluntară. Fundaţia Baylor Marea Neagră îi consi-liază pe pacienţi şi îi îndrumă în procesul de vaccinare.
„Potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual, se înregistrează între şase şi opt milioane de cazuri noi de hepatite virale B şi C. De asemenea, anual, cele două hepatite virale ucid 1,4 milioane de oameni. Vaccinarea este singurul mod, extrem de eficient şi lipsit de nocivitate, de a ne feri de hepatita B, o boală extrem de gravă, care poate duce la ciroză şi la cancer. Mai mult, vaccinul împotriva hepatitei B este printre puţinele care pot preveni o formă gravă de cancer, cel hepatic. Trebuie să conştientizăm faptul că, odată cronicizată, infecţia cu virusul hepatitic B nu mai poate fi vindecată”, spune dr. Violeta Cîndea, medic specialist, cu competenţe în medicină generală, în cadrul Fundaţiei Baylor Marea Neagră.
Despre hepatita B
Hepatita B este provocată de un virus prezent în sânge, în secreţiile genitale, spermă, în limfocite, în măduva osoasă, în laptele matern, în salivă, în lacrimi, în urină, iar replicarea lui este intensă. Virusul B poate rezista în mediul extern, în medie, 7 zile. Nu este inactivat de alcool, eter sau căldură. Puterea de contaminare a virusului B este foarte mare: riscul contaminării în afara unei expuneri la sângele unei persoane infectate este de 30%. Sursa de infecţie este omul: parenteral, sexual, vertical - de la mamă la copil. Hepatita B poate să treacă neobservată, la majoritatea bolnavilor aceasta fiind asimptomatică. Între 10 şi 30% dintre cazurile de hepatită acută se pot manifesta prin: oboseală, greaţă, vărsături, sindrom pseudo-gripal şi îngălbenire.
Perioada de incubaţie a virusului hepatitei B este, în medie, de 75 de zile, dar poate varia între 30 şi 180 de zile. Prin vaccinare, organismul produce anticorpi, care ne apără de infectările ulterioare cu VHB. Prin vaccinare se asigură atât prevenirea hepatitei B acute, cât şi evoluţia acesteia către hepatita cronică şi a urmărilor ei grave: ciroza şi cancerul hepatic.
