Aţi fost diagnosticaţi cu astm bronşic? Acesta este o afecţiune respiratorie care se manifestă cu crize de dispnee şi cu wheezing (şuierat), ca rezultat al obstrucţiei bronşice variabile. Aceasta, la rândul său, este provocată de inflamaţia cronică a mucoasei bronşice şi de spasmul musculaturii bronşice, rezultat al hiperactivităţii bronşice provocată de multipli stimuli şi care se remite spontan sau sub tratament.

De cele mai multe ori, boala debutează în copilărie, dar aceasta nu este o regulă, ea putând îmbolnăvi şi adulţii tineri sau bătrânii.

Specialiştii spun că astmul bronşic este o boală cu o evoluţie lentă şi de lungă durată, posibil pe tot restul vieţii, în care există o inflamaţie a căilor respiratorii, care este cronică şi permanentă. De obicei, persoanele care au o astfel de suferinţă au senzaţia că nu au aer.

Potrivit dr. Doina Pârâu, medic primar pneumologie şi alergologie, manifestările astmului bronşic apar din cauza îngustării căilor respiratorii, ceea ce nu permite aerului să intre şi să iasă din plămâni.

Referitor la simptome, acestea pot apărea la intervale diferite de timp şi se pot agrava în timpul nopţii, pacientul trezindu-se cu lipsa intensă de aer. Alteori, stările apar în urma unui efort fizic. Desigur, simptomele dispar sau se ameliorează după administrarea tratamentului potrivit, dar trebuie să ştiţi că nu toate persoanele afectate reacţionează la fel. Spre exemplu, unii oameni au simptome mai uşoare, în timp ce alţii prezintă simptome mai intense.

Specialistul a precizat că, în astmul bronşic, puteţi simţi că aveţi o

respiraţie dificilă sau senzaţie de sufocare, constricţie toracică, adică senzaţia că vă apasă pieptul, dar mai ales v-aţi ales cu o tuse extrem de iritantă, uscată sau însoţită de eliminarea unei substanţe albicioase sau transparente gelatinoase. Nu uitaţi că, deseori, tusea poate fi singura manifestare a astmului şi că simptomele apar sub formă de crize.

Mergeţi la medic dacă aveţi crize

„Crizele de astm sunt acele episoade în care apare o creştere progresivă a dificultăţii de a respira, a tusei, respiraţiei şuierătoare, senzaţiei de apăsare toracică, aşa că trebuie să vă prezentaţi imediat la medic dacă suferiţi o criză, mai ales că aceasta vă poate ameninţa viaţa. Factorii declanşatori ai astmului sunt: iritanţii sau alergenii frecvent întâlniţi,

părul animalelor, praful din casă, schimbările de temperatură, substanţele chimice din aer sau alimente, efortul fizic, mucegaiurile, infecţiile respiratorii, fumul (inclusiv cel de ţigară). La unii pacienţi, crizele pot fi provocate de aspirină sau alte medicamente.

De asemenea, multe persoane astmatice au moştenit genetic anumite tipuri de alergii, precum rinita alergică sau eczema alergică. Nu în ultimul rând, istoricul familial de alergie este un factor de risc bine cunoscut pentru astmul alergic. Cea mai puternică asociere este cu alergia mamei, care reprezintă un factor de risc pentru debutul astmului. Totodată, wheezingul recurent în copilărie reprezintă un factor de risc pentru debutul astmului”, a explicat medicul.

Nu trebuie omis nici istoricul persoanei respective de boli alergice, precum eczema atopică, ce reprezintă factor de risc pentru apariţia astmului bronşic. Bineînţeles, sunt persoane la care astmul nu are componentă alergică.

Din păcate, astmul nu este o boală vindecabilă, însă, în majoritatea cazurilor se poate controla uşor cu un tratament de fond corect prescris şi administrat, astmaticul putând duce o viaţă normală. În evoluţia bolii pot apărea exacerbări, adică agravări ale simptomelor, care pot fi declanşate de expunerea la alergeni, de infecţii respiratorii virale, de absenţa tratamentului, uneori aparent fără un factor declanşator, putând să apară chiar şi în cazul pacienţilor care urmează un tratament corect.