Majoritatea oamenilor cunosc rolul glandei tiroide. Nu acelaşi lucru se poate spune atunci când vine vorba despre glandele paratiroide, extrem de importante pentru organismul uman.

Glandele paratiroide sau corpusculii epiteliali sunt cele mai mici glande cu secreţie internă, având masa de aproximativ 0,05 grame fiecare. În număr de patru, două superioare şi două inferioare, acestea se află pe faţa posterioară a fiecăruia dintre lobii laterali ai glandei tiroide, în interiorul capsulei fibroase, dependenţă a fasciei cervicale mijlocii.

De precizat că hormonul paratiroidian, parathormonul reglează metabolismul calciului şi fosforului, stimulează osteoclastele şi destrucţia ţesutului osos, acţionând la nivel intestinal, renal şi osos.

Apoi, hiperfuncţia glandei duce la asimilarea catabolismului osos, creşterea calcemiei, depunere de calciu în pereţii vaselor şi ţesuturile moi (ligamente, articulaţii, hipoderm), apariţia calculilor renali. În schimb, hipofuncţia duce la hiperexcitabilitate neuromusculară, scăderea calcemiei, crampe musculare, tetanie.

Potrivit reprezentanţilor MEDSTAR General Hospital Constanţa, glandele paratiroide sunt patru structuri de dimensiuni foarte mici, situate la nivelul gâtului în regiunea posterioară a glandei tiroide, care contribuie la menţinerea constantă a raportului fosfo-calcic în sânge prin intermediul secreţiei parathormonului.

„O calcemie normală este esenţială pentru buna funcţionare a inimii, a sistemului nervos, a sistemului osteomuscular şi a rinichilor. Absorbţia calciului în organism este controlată atât de parathormon, cât şi de vitamina D3. Disfuncţia glandelor paratiroide nu înseamnă doar osteoporoză sau calculi renali (popular spus «pietre la rinichi»), ci şi probleme neuropsihice, ce afectează viaţa pacientului. Dereglarea funcţiei glandelor paratiroide poate duce fie la secretarea în exces a parathormonului (hiperparatiroidism), fie la secreţia insuficientă a acestuia (hipoparatiroidism)”, au precizat medicii.

De cele mai multe ori, boala debutează insidios, cu simptome nespecifice, precum oboseală, scăderea capacităţii de concentrare, tulburări de somn, depresie, astenie şi posibil dureri osoase sau urinare excesivă.

Specialiştii au adăugat că, dacă afecţiunea nu se depistează în fază incipientă şi suferinţa se prelungeşte, în timp apar simptome digestive, cardiace, renale, psihice şi osoase. Hiperparatiroidismul determină modificarea concentraţiilor normale de calciu şi fosfor în sânge şi în urină.

Consecinţele pe termen lung ale hiperparatiroidismului sunt deshidratare, hipertensiune arterială, tulburări gastrointestinale, litiază renală, osteoporoză şi uneori tulburări neuropsihice.

Depistată precoce, dereglarea paratiroidiană se poate trata medicamentos, însă în fazele avansate tratamentul de elecţie al hiperparatiroidismului este chirurgical, acesta având o rată foarte mare de succes.

Evaluarea periodică şi diagnosticarea precoce a afectării glandelor paratiroide scade riscul de apariţie a complicaţiilor medicale şi creşte calitatea vieţii pacientului. Diagnosticarea afecţiunilor paratiroidiene se realizează în urma consultului medical din partea medicului de specialitate endocrinologie însoţit de un examen imagistic şi de teste de sânge specifice (parathormon, calciu şi fosfor seric, calciu şi fosfor urinar, vitamina D3).

XXX

Pentru a afla mai multe informaţii, puteţi apela numerele de telefon ale MEDSTAR, 0241.638.251 şi 0722.574.250.