În caz că nu ştiaţi, alergiile alimentare nu se manifestă la primul contact cu alimentul, iar simptomele se pot agrava cu timpul. Desigur, acestea se pot manifesta la numeroase alimente, dar în mod special, acestea se manifestă în special la ouă, soia, alune, arahide sau lapte.

Cauzele aparţiei acestor reacţii ţin de particularităţile sistemului imun al fiecărui individ în parte, precizează dr. Veronica Gheorghe. Ea spune că alergia nu apare niciodată la primul contact cu componentul alimentar. Abia la al doilea, al treilea sau al cincelea contact individul poate dezvolta o alergie. Totuşi, există anumiţi factori favorizanţi, cum ar fi problemele digestive, terenul alergic, adică alergii ale părinţilor (indiferent de tipul acestora) sau intrarea în contact cu anumite alimente în perioada în care copilul este sugar.

În această perioadă trebuie să se facă o profilaxie a alergiilor şi principala măsură care ar trebui luată este introducerea cât mai târzie a laptelui de vacă, a explicat medicul. Cel mai frecvent întâlnită alergie este cea la alune şi arahide. Jumătate dintre cei care manifestă reacţii adverse la aceste alimente vor păţi la fel şi în cazul nucilor. Aşa că, trebuie evitat, pe cât este posibil, consumul de alimente ce conţin alune şi arahide, cum ar fi uleiul sau crema de arahide. De asemenea, produsele de patiserie, diferite sosuri sau chiar chili pot să conţină proteine ascunse de arahide. Proteinele vegetale hidrolizante conţinute de aceste produse sunt cele care pot declanşa reacţiile alergice. O altă categorie apropiată de alimente care dau reacţii asemănătoare sunt migdalele, fisticul sau nucşoara.

Apoi, alergiile pentru lapte şi produse lactate se manifestă, în general, în copilărie, iar cu timpul 80% dintre copii le depăşesc. Sugarii pot avea nevoie de lapte praf hipoalergenic şi în unele cazuri mamele care alăptează trebuie să evite consumul de lapte. Proteinele din lapte se găsesc în multe alimente procesate, chiar şi în conservele de ton. Proteina cazeină, prezentă în lapte, coagulându-se, formează partea componentă principală a brânzeturilor. Laptele de capră nu este o alternativă dacă suferiţi de o alergie la laptele de vacă. De asemenea, nu trebuie confundată intoleranţa la lactoză, care nu este o alergie, ci o problemă digestivă. În cazul intoleranţei nu pot fi digerate cantităţi mari de produse lactate, însă în cantităţi mici nu sunt probleme.

La fel ca în cazul laptelui, alergiile la ouă sunt prezente la multe persoane în copilărie, însă ulterior scapă de această povară. Tocmai de aceea, trebuie citite cu atenţie etichetele produselor precum fideaua, maioneza sau cele de patiserie deoarece aluatul conţine ouă. În acelaşi timp, aveţi grijă la spuma topping din anumite băuturi sau chiar la covrigii care ar putea fi unşi, înainte de a fi puşi în cuptor, cu ou. Ghinion sau nu, unele persoane fac alergie şi la delicatese precum creveţi, crabi sau homari. Hipersensibilitatea la mâncare din fructe de mare poate da reacţii severe. În aceeaşi categorie intră şi midiile, carnea de caracatiţă, calamar sau scoici. Chiar şi aburul emanat în timpul fierberii scoicilor poate declanşa reacţiile alergice, dacă este inhalat.