Alergiile oculare sunt un fel de reacţii inflamatorii ale conjunctivei şi corneei la diferiţi agenţi din mediu (alergeni). Medicii le împart pe mai multe categorii: conjunctivita alergică, keratoconjunctivita atopică, keratoconjunctivita vernală, conjunctivita gigantopapilară, dar aceasta din urmă este considerată mai degrabă un fenomen iritativ decât un fenomen imunologic. De cele mai multe ori, alergiile oculare sunt declanşate de expunerea indivizilor susceptibili (cu teren atopic) la diferiţi alergeni din mediu: polen, păr de animale etc. Contactul cu aceşti alergeni declanşează in organism un răspuns imunologic. Toate aceste evenimente sunt responsabile de simptomele alergiei oculare: prurit (mâncărime oculară), senzație de arsură, disconfort, papile (la nivelul conjunctivei), eroziuni sau ulcere corneene (în keratoconjunctivite),

scăderea acuităţii vizuale etc.

Diagnosticul alergiilor oculare este pus, în general, pe istoricul medical al pacientului, examinarea clinică şi testele alergologice. Dacă diagnosticul alergiilor ocular sezoniere nu pune probleme, diagnosticarea alergiilor peranuale este mai dificilă. De obicei, cel mai frecvent simptom întâlnit în conjunctivita alergică este mâncărimea oculară. Studiile arată că 20% din populaţie suferă de conjunctivită alergică şi că 60% din cei cu rinită alergică au şi conjunctivită alergică.

Debutul este în copilărie şi însoţeşte apariţia altor afecţiuni alergice cum este dermatita atopică sau astmul. Partea bună este că această conjunctivită alergică are un prognostic bun, nefiind asociată cu scăderea acuităţii vizuale, spre deosebire de celelalte alergii oculare.