Dislipidemia reprezintă o perturbare a metabolismului lipidic și un important factor de risc cardiovascular. De cele mai multe ori, aceasta este asociată cu comorbidități semnificative, precum: hipertensiunea arterială, diabetul zaharat de tip II, obezitatea. Din nefericire, toate acestea pot conduce la apariția sindromului metabolic, iar pe termen lung cresc morbiditatea și mortalitatea de cauză cardiovasculară.

În ultimele decenii s-a observat o creștere alarmantă a incidenței și prevalenței obezității în rândul copiilor. Acest fapt este cu atât mai îngrijorător cu cât vârsta la care aceste comorbidități sunt diagnosticate, este mai scăzută. Tocmai de aceea, identificarea timpurie si tratarea acestor factori de risc reprezintă ținta primordială în prevenirea apariției patologiei cardio-vasculare. Potrivit dr. Gabriela Ganea, cauzele ce pot conduce la apariția dislipidemiei sunt interne, ce țin de organismul pacientului, și externe, ce țin de mediu.

Dintre factorii externi ce pot contribui la apariția dislipidemiei, alimentația bogată în grăsimi saturate (fast-food, prăjeli, etc.) și sedentarismul sunt cei mai des întâlniți. Pe lângă aceștia, o serie de medicamente pot contribui la perturbarea metabolismului lipidic. De asemenea, consumul de alcool este o cauză ce nu trebuie omisă, în special în cazul adolescenților.

„Dintre cauzele interne ce se asociază cu apariția dislipidemiei amintim: diabetul zaharat de tip I/II, hipotiroidismul, sindromul ovarelor polichistice etc. Ca urmare, anamneza trebuie să includă date referitoare la antecedentele medicale ale pacientului: patologii cardiovasculare la rudele de gradul I sau II diagnosticate la femei sub vârsta de 65 de ani, iar în cazul bărbaților sub 55 de ani, precum infarct miocardic acut, accident vascular cerebral, boală ischemică periferică, angină de efort. În plus, sunt importante antecedentele personale fiziologice: greutatea la naștere, curba ponderală, tipul de alimentație în primul an de viață, debutul pubertății și antecedentele personale patologice: obezitate, hipertensiune arterială, hipotiroidism”, a precizat medicul.

Atenţie! Examenul clinic trebuie să includă neapărat măsurarea greutății și înălțimii copilului și compararea valorilor cu valorile normale pentru vârstă. În acelaşi timp, se va măsura tensiunea arterială bilaterală, în decubit dorsal și în ortostatism.

Evaluarea profilului lipidic se face ideal după vârsta de doi ani. Valorile minime ale colesterolului seric se înregistrează în viața intrauterină și la naștere. Colesterolul total creşte rapid în primele luni de viață, apoi gradual până la vârsta de doi ani. Din acest motiv, screeningul pentru dislipidemii se recomandă a fi făcut după această vârstă, când valorile lipidelor și lipoproteinelor se mențin constante până la adolescență. Având în vedere faptul că pentru efectuarea profilului lipoproteinelor este necesară o perioadă de post alimentar, este recomandat ca acesta să se efectueze după vârsta de zece ani, când copilul poate înțelege această noțiune și să respecte indicațiile doctorilor.