Amigdalita este o afecţiune acută sau cronică, destul de frecventă, care poate să apară la orice vârstă, la ambele sexe și constă în inflamarea amigdalelor palatine. Aceasta este produsă frecvent de virusuri, bacterii și, mult mai rar, de fungi, susţin specialiştii. În ceea ce privelşte amigdalita linguală, aceasta apare cel mai rar și afectează amigdalele linguale de nivelul bazei limbii, în timp ce amigdalita acută este mai frecventă la copii, ea fiind de obicei de etiologie virală, în 60%-75% dintre cazuri și bacteriană în 24%-40% dintre cazuri. La adulţi, etiologia virală este incriminată în 75%-90% dintre cazuri, iar cea bacteriană în doar 10%-25%. Virusurile cele mai frecvent implicate în apariţia bolii sunt: virusul Epstein-Barr; coronavirus; rinovirus; virusul Influenzae; virusul Parainfluenzae; adenovirusul; herpesvirus; virusul papilomatozei umane (HPV); HIV.

Totodată, bolile infecto-contagioase ale copilăriei (herpangina, oreionul, rujeola, rubeola, scarlatina) pot debuta sub forma unei amigdalite acute, deoarece poarta de intrare a virusului este cea aeriană, urmând ca în zilele următoare să apară manifestările caracteristice fiecărei boli. Simptomele debutează brusc, se intensifică progresiv, durează în medie 3-4 zile (rareori peste două săptămâni) și constau în durere în gât care poate iradia spre ureche; disfagie (dificultate la înghiţire) pentru alimente solide, dar și pentru lichide. Uneori, este asociată cu staza salivară din cauza dificultăţii de a înghiţi propria salivă. Alteori, însă, pacienţii au febră mare, frisoane, vocea modificată, cefalee, astenie şi stare generală de sănătate afectată.