Amniocenteza constă în examinarea lichidului amniotic şi serveşte la depistarea unei eventuale anomalii cromozomice. Această investigaţie este recomandată, în unele situaţii, de către medicii ginecologi. Deşi în majoritatea cazurilor nu prezintă niciun pericol, această analiză nelinişteşte încă viitoarele mămici.

Potrivit specialiştilor Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „Euromaterna”, amniocenteza se realizează prin prelevarea unei cantităţi între 10 şi 30 ml de lichid amniotic, substanţă în care se dezvoltă fătul. Analiza se efectuează din cea de-a 15-a săptămână de sarcină. „Lichidul conţine celule fetale, care se izolează, iar apoi se introduc în cultură pentru a analiza cromozomii bebeluşului. Datorită amniocentezei, putem şti cu certitudine sexul bebeluşului, ceea ce permite diagnosticarea unor eventuale boli ereditare legate de sex. De asemenea, acestă analiză depistează anumite anomalii cromozomice, una dintre cele mai frecvente fiind trizomia 21 (Sindromul Drown). Când trebuie să faceţi analiza?

Aceasta este obligatorie atunci când aţi avut deja un copil trizomic. Pe lângă această indicaţie, vârsta mamei rămâne factorul principal de risc pentru a aduce pe lume un copil cu trizomie 21. Amniocenteza este, aşadar, sistematic propusă femeilor de peste 38 de ani. Totuşi, înainte de a recurge la această analiză, pacientele pot, dacă îşi doresc acest lucru, să cunoască riscurile pe care le implică naşterea unui copil cu un astfel de handicap”, au explicat medicii.

Cum se calculează acest risc?

La ora actuală, cadrele medicale dispun de două analize pentru a şti dacă o viitoare mamă prezintă sau nu riscul de a aduce pe lume un copil trizomic. Mai întâi, ecografia din primul trimestru. Aceasta permite să fie măsurată lăţimea cefei. Este vorba despre un loc situat între pielea gâtului fătului şi vertebrele cervicale. Cu toate acestea, o analiză a sângelui, undeva în apropierea săptămânii a 14-a de amenoree, constituie un indicator mai sigur. Graţie acestei analize, biologii pot stabili concentraţia din sângele mamei a unor hormoni numiţi indicatori ai serului.

Practic, la ecografie, cu cât gâtul copilului este mai gros, cu atât suspiciunea de trizomie 21 este mai ridicată. De precizat că amniocenteza este realizată sub control ecografic permanent. Ginecologul obstetrician foloseşte un ac lung, foarte fin, cu care înţeapă abdomenul. Apoi, extrage puţin lichid amniotic, după care viitoarea mamă se poate întoarce acasă, unde va fi sfătuită să se odihnească în aceea zi, fără a fi nevoie să stea întinsă.