Sunt situații în care oamenii suferă atacuri de panică și situații în care fac infarct. Medicii admit că, de multe ori, pacienții confundă cele două diagnostice. Ce se întâmplă, de fapt? Sentimentul puternic de frică, senzația de sufocare și bătăile puternice ale inimii sunt simptomele unui atac de panică. De multe ori, însă, atacul de panică este confundat cu infarctul miocardic.

Tocmai de aceea, populația trebuie să facă diferența între afecțiuni. De exemplu, atacurile de panică pot debuta în urma unui eveniment traumatizant sau fără o cauză aparentă. Câteodată, numai gândul la o anumită situație poate crea o stare de anxietate severă. „Oamenii care au atacuri de panică frecvente învață să evite situațiile de care le este teamă că vor declanșa un atac sau cele din care nu pot scăpa ușor dacă intervine un atac. Apare astfel o anxietate pe care ei o anticipează, o îngrijorare exagerată. Partea proastă este că, dacă tiparul de evitare și anxietate este sever, acest comportament se poate transforma în agorafobie (fobie de spații deschise)”, este de părere dr. Laura Crețu. Durata unui atac de panică este de aproximativ 5-20 minute iar intensitatea sa crește treptat și atinge un nivel maximum în aproximativ zece minute.

În cazul unui atac de cord, se știe că acesta este o afecțiune care apare pe neașteptate. Simptomele unui atac de cord apar abia după trei ore de la declanșarea acestuia, de aceea este important să se intervină cât mai repede pentru a crește șansele de supraviețuire. Iată care sunt manifestările observate în rândul persoanelor care au suferit un atac de cord: senzație de apăsare în piept, senzație de greață, dificultăți de respirație, durere excesivă în piept și palpitații.