Mulți oameni vor experimenta cel puțin un atac de panică în timpul vieții, iar aceste episoade de panică pot fi adesea gestionate fără a fi nevoie de medicamente. Deși atacurile de panică pot fi copleșitoare, sunt de părere specialiștii, există modalități de a le controla atunci când apar, inclusiv prin utilizarea tehnicilor minte-corp.

Realitatea confirmă, atacurile de panică sunt frecvente, iar până la un sfert din populație are cel puțin un atac de panică de-a lungul vieții. Acestea se caracterizează printr-un episod puternic de teamă, cu debut brusc și cu durată relativ scurtă, de circa 10-15 minute. Totodată, acestea apar ca un răspuns disproporționat la factori declanșatori sau uneori chiar și în absența acestora. Potrivit dr. Cosmin Ungureanu,

simptomatologia din atacul de panică variază, dar, de obicei, include: palpitații, senzație de lipsă de aer, senzație de sufocare, greață, transpirații, tremurături, vertij, parestezii (senzația de amorțeală sau de furnicături), frisoane, frică de moarte sau frică de pierdere a controlului. Printre factorii care pot crește riscul de a dezvolta un atac de panică se numără istoricul familial, evenimentele traumatice precum moartea cuiva drag, divorțul sau violul, schimbările majore de viață, un mediu cu stres prelungit, abuzul de substanțe (alcool, nicotină, substanțe psihoactive).

Prin natura simptomelor, în special în perioada inițială, persoana poate considera că are o cu totul altă problemă de sănătate, cel mai des fiind suspicionat un eventual infarct miocardic.

„Astfel, pentru a avea o imagine clară și un diagnostic sigur, se recomandă o evaluare medicală cât mai rapidă. Odată excluse celelalte diagnostice, este bine să vă adresaţi unui specialist în sănătate mintală, fie că vorbim de un psihiatru sau un psihoterapeut. Deși atacurile de panică nu vă afectează la nivel fizic și uneori sunt tratate superficial de cei din jur, pentru sănătatea mintală și emoțională este important să învățaţi cum să depășiţi momentul de criză. Tratarea atacului de panică are scopul de a ușura impactul și vă îndrumă cum să faceţi față când simțiţi că un atac se poate declanșa. Terapiile psihologice sunt cele mai frecvente opțiuni de tratament, iar în unele cazuri poate fi prescrisă și medicamentație”, a precizat medicul. Efectele unui episod de panică pot continua și după încetarea acestuia, a completat acesta. De asemenea, pe termen scurt, deși atacul de panică se oprește, poate să urmeze o perioadă de câteva ore de oboseală sau tensiune psihică și musculară. Pe termen lung, riscurile sunt multiple. Astfel, în timp ce unele atacuri de panică nu au factor declanșator, altele se întâmplă în situații specifice, pe care persoana în cauză le poate identifica, precum condusul, ieșitul în locuri aglomerate, locul de muncă, zborul cu avionul etc. În timp se dezvoltă o conduită de evitare a acestor situații declanșatoare ce poate duce la o scădere semnificativă a funcționalității persoanei în viața de zi cu zi și la o limitare a capacității de a munci, de a se relaxa și de a interacționa cu ceilalți.

Repetarea atacurilor de panică duce la dezvoltarea tulburării de panică, dar, în paralel, poate crește riscul și altor tulburări psihice, precum agorafobia, depresia, insomnia sau abuzul de substanțe și este un factor de risc adițional în bolile cardiovasculare.