Odată cu sezonul cald, apar şi infecţiile gastrointestinale care îi afectează, cel mai mult, pe copii. Gastroenterita este o boală infecţioasă care irită şi inflamează mucoasa gastrointestinală. Aceasta este determinată de bacterii, ciuperci, paraziţi şi virusuri.

Gastroenterita se transmite prin mâncare contaminată, apă, aer, la care se adaugă şi igiena necorespunzătoare a mâinilor, de aceea este atât de des întâlnită la copiii din colectivităţi.

„Virusurile sunt principala cauză a gastroenteritei. Acestea se transmit prin contact direct sau apropiat cu o persoană infectată. Cel mai frecvent agent patogen care de-clanşează această boală, la copii, este rota-virusul. Bacteriile sunt a doua cauză de apariţie a gastroenteritei şi sunt transmise prin apă şi alimente contaminate, precum şi prin igiena necorespunzătoare a mâinilor”, a declarat dr. Gabriela Ciobanu, medic pediatru.

Gastroenterita se manifestă prin vărsături, diaree, febră, crampe abdominale, apatie, dureri de cap etc. În cazurile severe de gastroenterită, diareea se poate acutiza, iar scaunele pot fi însoţite de sânge. La majoritatea copiilor, simptomele dispar în câteva zile, în urma tratamentului administrat la domiciliu.

Există şi situaţii în care episoadele de vomă şi diaree sunt severe, iar acestea pot crea complicaţii grave, cum ar fi deshidratarea. Aceasta este cauzată de pierderea de lichide din organism şi poate fi fatală pentru cei mici, potrivit specialiştilor. Deshidratarea severă se manifestă prin micţiuni rare, limbă şi buze uscate, obosea-lă, ochi adânciţi în orbite, apatie etc.

„Deshidratarea severă este o urgenţă medicală care trebuie semnalată medicului, pentru luarea măsurilor medicale necesare, în vederea restabilirii echilibrului electrolitic. În cazurile în care copiii prezintă semne severe de deshidratare, aceştia trebuie obligatoriu internaţi în spital, pentru începerea tratamentului perfuzabil de reechilibrare hidroelectrolitică”, avertizează specialistul.

Hidratarea - cel mai bun tratament
Prima măsură pe care părinţii trebuie să o adopte este hidratarea. Copilul afectat trebuie să bea cantităţi mici de apă, la intervale de aproximativ 10 minute, apoi cantitatea se măreşte treptat.

„Copilul nu trebuie forţat să bea lichide, dacă acesta vomită des. Se recomandă şi administrarea de săruri minerale, iar în cazul bebeluşilor care sunt alăptaţi este indicat ca mamele să continue alăptarea, pentru că acesta este cel mai bun protector”, subliniază medicul.

Regimul alimentar trebuie să fie strict în această perioadă şi ar trebui să includă alimente pe bază de morcovi, orez, carne de pui fiartă, brânză de vaci, pâine prăjită etc.
Tratamentul medicamentos se administrează doar la indicaţia medicului specialist. De asemenea, se recomandă ca părinţii să se prezinte cu cel mic, încă de la primele semne ale bolii, la medicul de familie sau pediatru.

„Tratamentul cu antibiotice este bine să fie administrat după efectuarea coproculturii şi a antibiogramei, astfel încât să fie un tratament ţintit pe bacteria care a determinat infecţia şi să fie recomandat de medicul pediatru”, precizează medicul specialist.

Pentru a preveni proliferarea infecţiei, copilul trebuie izolat. Este necesară spălarea hainelor pe care le poartă în această perioadă şi a lenjeriei de pat, la temperaturi foarte mari, pentru a preveni răspândirea infecţiei şi la membrii familiei.

„Măsurile de prevenţie sunt: spălarea regulată şi corectă a mâinilor copilului, în special înainte de masă şi după folosirea toaletei, dezinfectarea periodică a jucăriilor, spălarea atentă a alimentelor şi gătirea lor corespunzătoare, păstrarea la frigider a preparatelor alimentare. Copiii care înoată nu trebuie să înghită apa din mare, piscină sau lacuri. De asemenea, este indicat să se evite consumul apei de la robinet, recomandată fiind cea îmbuteliată”, încheie medicul pediatru.