Foarte multe persoane vârstnice ajung la medic cu gută, o tulburare metabolică ce se caracterizează prin atacuri repetate de artrită acută.

Potrivit medicilor, există o tendinţă de creştere a concentraţiei plasmatice a acidului uric la femeile care au avut părinţi bolnavi de gută şi, la acestea, boala apare după instalarea menopauzei.

Hiperuricemia poate fi întâlnită în artrită gutoasă (mai exact poate fi asociată cu această boală) dar şi în cazuri de insuficienţă renală, atunci când rinichii nu reuşesc să elimine normal produsele finale azotoase. De asemenea, afecţiunea se produce în situaţii de distrugere a nucleoproteinelor în traumatisme tisulare.

Cert este că, până și persoanele sănătoase pot prezenta variaţii ale acidului uric plasmatic. De exemplu femeile, înainte de menstruaţie, au tendinţa de a ajunge la un nivel mare de acid uric plasmatic. Cantitatea de acid uric eliminată zilnic de un bărbat (care nu consumă proteine în exces) este de 300-350 mg.

Din păcate, simptomele de gută sunt dureroase. Apar inflamaţii la articulaţii, umflarea acestora sau a degetului mare de la picior. La persoanele de vârstă medie şi care suferă de artrită gutoasă, simptomele de debut sunt grave, cu stări de durere profundă la articulaţiile degetelor picioarelor.

Crizele dureroase se manifestă în mod special noaptea, dar uneori apar şi ziua. În timpul crizei, articulaţia este inflamată, caldă şi roşie, pielea este lucioasă, iar venele dilatate temporar. Producerea edemului se face foarte repede şi este intens, astfel încât umflătura depăşeşte cu mult articulaţia.

La persoanele care sunt încălţate şi apare criza de artrită este posibil să fie în imposibilitatea de a-şi elibera piciorul din cauza edemului format. Uneori, durerea este chiar insuportabilă. După ameliorarea crizei, scade senzaţia de tensiune, dispare roşeaţa, pielea rămâne subţiată, apare mâncărimea şi apoi descuamarea. Treptat, funcţia articulară revine la normal după câteva zile.