Atunci când nu este diagnosticată o boală sau afecţiune care sa justifice o stare continuă sau prelungită de oboseală, aceasta poate fi pusă pe seama suprasolicitării. Din păcate, suprasolicitarea menţine ridicată secreţia de cortizol (principalul hormon de stres), care suprasolicită glandele suprarenale.

„Suprasolicitarea este o stare de epuizare fizică, psihică şi mentală, care împiedică activitatea normală a individului. Există mai multe semne care vă arată dacă aţi ajuns la suprasolicitare, precum starea de epuizare şi oboseala continuă. Te simţi sfârşit emoţional şi psihic, nu numai fizic.Apoi apare lipsa motivaţiei. Nu te mai entuziasmează nimic din ce te făcea odată fericit. Nu-ţi mai găseşti resurse interne pentru a munci. Frustrare, cinism, emoţii negative. Te simţi inutil şi deziluzionat. Eşti pesimist şi negativist în momente când n-ar trebui să fii”, au explicat medicii de la Centrul Medical „Iowemed”.
O persoană care suferă de suprasolicitare se concentrează mai greu, nu mai poate fi atenă şi se concentrează pe aspecte negative. De asemenea, scade performanţa la serviciu, deoarece persoana afectată este mereu conflictuală sau, dimpotrivă, se retrage şi nu-i mai pasă de ceilalţi.

Dacă durează prea mult, starea de stres cronic poate genera probleme digestive, cardiace, depresie sau obezitate şi un sistem imunitar „prăbuşit”. Având în vedere multitudinea şi complexitatea cauzelor şi manifestărilor, suprasolicitarea nu este simplu de tratat, deci se impune, în primul rând, urmarea unei psihoterapii sub îndrumarea medicului specialist.