Există şi cazuri de femei care se îmbolnăvesc în timpul sarcinii de HIV, dar medicii spun că existenţa HIV/ SIDA nu este neapărat periculoasă pentru copil. Cu sprijin medical, riscul transmiterii bolii este foarte redus.

HIV este virusul imunodeficienţei umane, o boală care atacă sistemul imun al organismului, distrugându-i gradual capacitatea de a lupta cu infecţiile şi cu anumite tipuri de cancer. Din nefericire, netratat, HIV ar putea să se dezvolte în sindromul imunodeficienţei umane (SIDA), acesta fiind cel mai grav stadiu al HIV şi, de cele mai multe ori, este fatal.

Partea proastă este că, nici măcar la ora actuală nu există un tratament pentru HIV. Totuşi, medicamentele care sunt pe piaţă încetinesc progresia HIV şi întârzie instalarea SIDA. Mai mult decât atât, cele mai multe persoane diagnosticate cu HIV rămân sănătoase foarte mulţi ani şi au un ciclu al vieţii normal. În plus, unele persoane nu au simptome atunci când se infectează prima dată cu HIV. Altele, dimpotrivă, au simptome de răceală în primele săptămâni de la expunerea la virus. Acestea includ: febră, dureri de cap, dureri în gât, oboseală şi ganglioni umflaţi. În general, aceste simptome trec fără tratament. Specialiştii spun că pot trece chiar şi câţiva ani până când infecţia dă simptome.

Pentru a evita orice fel de probleme, medicii recomandă ca gravidele să fie testate încă de la începutul sarcinii. De asemenea, dacă aveţi risc înalt de a contracta infecţia cu HIV, se recomandă testarea şi în trimestrul trei.

Reprezentanţii Fundaţiei „Baylor Marea Neagră” susţin că diagnosticul de infecţie cu HIV face ca sarcina sau posibilitatea de a avea copii să aibă o importanţă cu totul specială. Astfel, toate femeile care trăiesc cu HIV îşi pun întrebări despre posibilitatea de a avea copii sănătoşi, atât cele care au această boală din copilărie, cât şi cele care au fost diagnosticate recent.

45% dintre pacienţii activi cu HIV sunt femei

„Chiar dacă femeile care trăiesc cu HIV în România reprezintă o categorie importantă de pacienţi cu nevoi medicale speciale, au fost dezvoltate foarte puţine servicii care să răspundă unor nevoi educative sau medicale specifice acestui grup şi nu există o abordare unitară care să promoveze şi să urmărească desfăşurarea de programe care să li se adreseze. În acest moment aproximativ 40% dintre persoanele diagnosticate cu HIV/SIDA în viaţă din România sunt femei. În judeţul Constanţa aproximativ 45% dintre pacienţii activi cu HIV sunt femei. Ca orice afecţiune cronică, infecţia cu HIV afectează femeile într-un mod diferit faţă de bărbaţi, iar nivelul lor de informaţii, precum şi starea lor de sănătate joacă un rol determinant în prevenirea transmiterii infecţiei HIV de la mamă la copil”, au precizat Reprezentanţii Fundaţiei „Baylor Marea Neagră”

Ei au mai spus că prin servicii medicale şi psihosociale cum sunt cele de obstetrică/ginecologie, intervenţii privind aderenţa la tratament sau monitorizare medicală la domiciliu a noilor născuţi până la doi ani, s-a încercat prevenirea apariţiei problemelor de sănătate care sunt asociate cu infecţia cu HIV şi nu numai. Apoi, s-a avut mereu în vedere diagnosticarea cât mai rapidă a acestora şi, cel mai important, prevenirea transmiterii infecţiei HIV de la mamă la copil, prin asigurarea celei mai bune stări de sănătate posibile pentru viitoarea mamă. Spre exemplu, programul „Baylor” oferă date cu privire la evoluţia transmiterii HIV de la mamă la copil în judeţul Constanţa din 2007, iar proiectul „Un pas pentru un viitor fără HIV” va contribui la scăderea numărului de copii născuţi din mame infectate cu HIV, care să fie declaraţi infectaţi cu HIV, a declarat Ana-Maria Schweitzer, director executiv la Fundaţia „Baylor Marea Neagră”.