Epilepsia înseamnă criză, convulsie sau atac și reprezintă un grup de tulburări neurologice de lungă durată, caracterizate prin nenumărate crize. Aceste crize pot fi scurte, dar se pot întinde și pe perioade lungi, convulsiile fiind extrem de intense și greu de suportat pentru bolnavi.

Problema este că, de cele mai multe ori, cauza este necunoscută, deși unele persoane pot da semne de epilepsie în urma unui traumatism cranian, accident vascular cerebral, neoplasm cerebral și consum de alcool și de droguri. Cert este că, la ora actuală, epilepsia este cea mai frecventă tulburare neurologică, afectând milioane de oameni la nivel mondial. Potrivit dr. Lavinia Postelnicu, în epilepsie, celulele nervoase sau neuronii transmit semnale anormale. În epilepsie, activitatea neuronală normală este perturbată, cauzând senzații, emoții sau comportamente ciudate și uneori convulsii, spasme musculare și pierderea conștienței.

„Boala poate fi cauzată de mai mulți factori. Orice duce la perturbarea rețelelor neuronale normale, pornind de la infecții, traumatisme la dezvoltare anormală a creierului, poate duce la apariția crizelor. A avea o criză nu înseamnă, neapărat, că aveți epilepsie. Dacă o persoană are două sau mai multe crize care nu au fost provocate de o cauză cunoscută, atunci, în cazul ei, se poate pune diagnosticul de epilepsie”, a explicat medicul.

Practic, o criză este o descărcare electrică bruscă la nivelul creierului, care de obicei afectează felul în care o persoană se simte sau se comportă pentru o perioadă scurtă de timp. Crizele nu reprezintă o boală prin ele însele, ci sunt un simptom al mai multor factori ce pot afecta creierul. Bineînțeles, unele crize pot trece aproape neobservate, în timp ce altele sunt dramatice. Cum puteți acorda primul ajutor cuiva care are o criză? În primul rând, prin acordarea primului ajutor. Înainte de toate, însă, asigurați-vă că nu există nimic în jurul persoanei de care s-ar putea lovi. Apoi, nu încercați să imobilizați o persoană dacă aceasta are o criză convulsivă. De asemenea, nu băgați nimic în gura persoanei respective. Nu-i dați persoanei respective apă, pastile sau mâncare până ce nu-și revine complet. Dacă se prelungește peste cinci minute, sunați de urgență la 112.

După ce se termină criza, persoana ar trebui așezată pe partea stângă. Rețineți că există riscul ca, înainte să-și revină complet, pacientul să vomite. Prin urmare, capul ar trebui să fie într-o parte, astfel încât voma să nu fie inhalată. Rămâneți alături de persoana respectivă, până când își revine complet (5-20 de minute).

De asemenea, pe durata crizei încercați să observați cât mai atent ce se petrece cu pacientul și încercați să interacționați cu acesta pentru a fi capabil să oferiți informații importante pentru diagnosticare. În principiu, trebuie să observați dacă pacientul poate vorbi, dacă înțelege ce spuneți, dacă are sau nu o pareză în timpul sau la sfârșitul crizei.

Odată pus diagnosticul de epilepsie, este important să se înceapă tratamentul antiepileptic. Partea bună este că pentru majoritatea pacienților, crizele pot fi controlate prin medicație. În cazul în care pacientul suferă de o formă de epilepsie farmaco-rezistentă, există alternative, cum ar fi chirurgia sau implantarea unui stimulator vagal.