Cu ani în urmă, boala cronică de rinichi și insuficiența renală erau considerate probleme de sănătate extrem de delicate, întrucât se soldau, deseori, cu decesul pacienților. În prezent, însă, există numeroase proceduri de diagnostic și tratament care permit diagnosticul precoce și menținerea în viață a unui număr extrem de mare de pacienți care, în lipsa terapiilor moderne, precum dializa și transplantul renal, nu ar fi supraviețuit.

Boala cronică de rinichi este definită ca deteriorarea ireversibilă a funcției renale, care progresează gradat. Potrivit dr. Alexandra Dolfi, aceasta este o problemă importantă de sănătate publică, mai ales în rândul populației adulte, deoarece incidența insuficienței renale este în creștere. Mai grav este că, în ultimele două decenii, incidența bolii cronice de rinichi a început să crească și în rândul copiilor, în special în populațiile defavorizate din punct de vedere economic.

Consecințele majore ale bolii cronice de rinichi asupra sănătății individului presupun nu numai progresia ireversibilă a acesteia către insuficiență renală, dar și creșterea riscului de boală cardiovasculară. La momentul actual, medicina bazată pe dovezi și terapii clinice propun metode de diagnostic care să permită recunoașterea din stadiu incipient a bolii cronice de rinichi la copil, în vederea aplicării unui tratament rapid și a prevenirii complicațiilor cardiovasculare și a progresiei către insuficiență renală.

„Această definiție nu se aplică în cazul copiilor cu vârsta sub doi ani, deoarece aceștia prezintă în mod normal o rată de filtrare glomerulară mai scăzută. Prin urmare, la această categorie de pacienți rata de filtrare glomerulară se va calcula adaptându-se la suprafața corporală a fiecărui copil și în funcție de creatinina serică, fiind comparată apoi cu valorile considerate normale pentru această grupă de vârstă, în vederea detectării insuficienței renale. În trecut, se prefera termenul de insuficiență renală cronică, dar la momentul actual se folosește termenul de boală cronică de rinichi, ambii termeni fiind însă echivalenți până la un anumit punct. Însă se consideră că termenul boală cronică de rinichi este mult mai descriptiv pentru afectarea de lungă durată a funcției renale”, a precizat medicul.

Dintre cauzele bolii cronice de rinichi la copii amintim insuficiența renală, care este afecțiunea caracterizată prin incapacitatea rinichilor de a filtra substanțele toxice, ceea ce duce la acumularea acestora în sânge. Din păcate, insuficiența renală acută poate fi cauzată de infecții bacteriene, traumatisme, șoc, insuficiență cardiacă, intoxicații sau supradoze medicamentoase. Tratamentul presupune corectarea cauzei declanșatoare și în anumite cazuri se apelează la dializă. Insuficiența renală cronică, în schimb, presupune deteriorarea funcției rinichiului gradat, de-a lungul timpului. Totuşi, dacă este diagnosticată din timp, boala cronică poate fi tratată. Scopul principal al tratamentului este încetinirea declinului funcției renale cu ajutorul medicației, controlul presiunii arteriale și stabilirea unei diete adecvate. În anumite cazuri sau la un anumit punct în evoluția bolii, poate fi necesar transplantul renal. Boala cronică de rinichi la copii este asimptomatică în primele stadii (stadiile I și II) cu toate că sumarul de urină, ureea, creatinina și presiunea arterială pot fi anormale. Pe măsură ce boala de rinichi avansează pot să apară semne și simptome. Poliuria și nicturia (secundar scăderii capacității de concentrare a urinei) pot fi primele simptome care să inducă o posibilă boală cronică de rinichi la un copil asimptomatic cu afectare tubulo-interstițială.