Boala mână-gură-picior este o infecţie virală, extrem de contagioasă, cauzată de virusul Coxsackie. Specialiştii spun că această infecţie poate fi determinată de mai multe subtipuri ale virusului, unele cauzează forme uşoare ale afecţiunii, altele pot determina infecţii severe cu manifestări neurologice grave, precum meningită, encefalită, mielită. Aceste afecţiuni necesită internare obligatorie cu supraveghere şi tratament de specialitate.

Boala mână-gură-picior se transmite foarte uşor, cea mai frecventă cale de transmitere este oral-fecală. De asemenea, se transmite prin tuse, strănut, prin contactul direct al leziunilor de la nivelul pieli, dar şi prin intermediul obiectelor contaminate sau materiilor fecale.

„Perioada de incubaţie este între 3 şi 7 zile de la infectarea virală, după care apar simptomele, cel mai frecvent simptom fiind febra, de obicei este primul care apare. Copilul afectat are stare generală alterată, apare lipsa poftei de mâncare, astenia, este indispus şi irascibil. Pot apărea durerile în gât şi leziunile roşii, dureroase, la nivelul gingiilor, limbii şi mucoasei obrajilor. Iniţial apar nişte pete roşii în jurul, dar şi în interiorul cavităţii bucale care se transforma în mici vezicule. Apar erupţii roşii la nivelul palmelor, tălpilor, iar uneori şi pe fese”, explică dr. Victoria Sava, medic pediatru.

Perioada de vindecare, pentru formele uşoare, se încadrează între o săptămână şi 10 zile. Potrivit specialiştilor, începând de cu cea de-a 7 zi de boală se formează anticorpii ce luptă pentru eliminarea virusului din organism. Virusul se elimină în fecale timp de o lună, timp în care boala încă mai poate fi contactată.

Atenţie, este necesară izolarea!

Afecţiunea necesită tratament simptomatic, pentru a ameliora simptomele şi pentru a preveni deshidratarea. Ingerarea alimentelor este împiedicată de leziunile de la nivelul cavităţii bucale. În cazul în care copilul nu se hidratează corespunzător, apare pericolul de deshidratare, iar dacă aceasta survine, trebuie neapărat ca părinţii să apeleze la spitalizare, pentru susţinerea hidratării prin perfuzare endovenoasă. Nu în ultimul rând, se aplică tratamentul împotriva febrei şi calmarea durerilor.

„Se badijonează interiorul cavităţii bucale cu soluţii cu glicerină, vitamina A, E. Copilul bolnav trebuie izolat la domiciliu pentru a opri răspândirea infecţiei”, mai spune medicul pediatru.

Pentru a preveni infecţiile de acest tip, este foarte important ca igiena să fie riguroasă. Toţi membrii familiei trebuie să fie atenţi la regulile uzuale de igienă. Înainte şi după schimbarea scutecului bebeluşului, este indicată spălarea mâinilor, precum şi înainte de prepararea hranei. Obiectele cu care cel mic intră în contact trebuie dezinfectate periodic, deoarece virusul poate rezista mai multe zile pe jucării şi alte obiecte. A nu se intra în contact cu persoanele infectate sau care s-au vindecat de curând de această afecţiune. Dacă totuşi cel mic s-a îmbolnăvit, specialiştii insistă asupra faptului că acesta trebuie ţinut departe de creşă ori grădiniţă, pentru a se evita răspândirea infecţiei.