Ciroza este o boală cronică a ficatului ce progresează lent. Ţesutul hepatic sănătos este înlocuit cu ţesut cicatricial, în cele din urmă blocând funcţionarea corectă a ficatului. Masele de ţesut fibrozat încetineşte fluxul de sânge prin ficat, îngreunând procesarea de nutrienţi, hormoni, şi toxine produse în mod natural. De asemenea, încetineşte producerea de către ficat de proteine ​​şi alte substanţe

Care sunt cauzele cirozei hepatice?

Hepatita C, ficatul gras şi abuzul de alcool sunt cele mai frecvente cauze de ciroză hepatică

Iată mai jos o listă a cauzelor care pot duce la ciroză:

• ficat gras asociat cu obezitatea şi diabet
• infecţii cronice virale ale ficatului (tipurile de hepatită B, C şi D - hepatita D este extrem de rară)
• blocajul de duct biliar, care transportă bila formată în ficat la intestine, unde ajută la digestia grăsimilor.
• crize repetate de insuficienţă cardiacă cu suport lichid până în ficat
• anumite boli moştenite, cum ar fi: fibroză chistică, boli cu depozitare de glicogen, în care organismul este incapabil să proceseze glicogen; deficit de Alfa 1 antitripsină
• boli cauzate de funcţia hepatică anormală, cum ar fi hemocromatoza şi boala Wilson.

Deşi mai puţin probabil, alte cauze de ciroză includ reacţii la medicamente prescrise, expunerea prelungită la toxine de mediu sau infecţii parazitare.

Toţi oamenii care beau mult alcool fac ciroză hepatică?

Oamenii care beau cantităţi mari de alcool îşi pun ficatul în pericol într-un fel sau altul, dar nu toţi fac ciroză hepatică. Femeile care sunt consumatoare de cantităţi mari de alcool sunt predispuse la risc mai mare decât bărbaţii. De asemenea, pacienţii care suferă deja de hepatita B sau hepatita C sunt mult mai susceptibili de a suferi leziuni hepatice de la alcool.

Care sunt simptomele cirozei hepatice?

Simptomele cirozei hepatice variază în funcţie de stadiul bolii. De multe ori, în etapele de debut, nu există nici un simptom special. Însă, pe măsură ce boala se agravează, simptomele pot include:

• pierderea poftei de mâncare
• lipsa de energie (oboseală)
• pierderea sau creşterea în greutate subită
• vânătăi
• îngălbenirea pielii sau a albului ochilor (icter)
• mâncărimi ale pielii
• retenţie de lichide (edeme) şi umflarea în glezne, picioare, abdomen
• o tentă maronie sau portocalie a urinei
• scaune deschise la culoare
• confuzie, dezorientare, modificări de personalitate
• sânge în scaun
• febră

Cum este diagnosticată ciroza hepatică?

Ciroza hepatică este diagnosticată prin mai multe metode:

• examen fizic. În timpul unui examen fizic, medicul poate observa schimbări în modul în care se simte ficatul la palpare
• analize de sânge. Daca medicul suspectează ciroză, vi se va da teste de sânge pentru a afla dacă suferiţi de o boală de ficat.
• alte teste, cum ar fi: o tomografie computerizată (CT scan), ecografie, sau o altă procedură specializată numită scanare radioizotop ficat / splină.
• biopsie. Medicul dumneavoastră poate decide pentru a confirma diagnosticul să ia o mostră de ţesut (biopsie) din ficat.
• intervenţie chirurgicală. În unele cazuri, ciroza este diagnosticată în timpul intervenţiei chirurgicale, atunci când medicul aree posibilitatea de a vedea întregul ficat. O altă metodă pentru diagnosticarea bolii este laparoscopia.

Ce complicaţii poate cauza ciroza hepatică?

• - ulcer varicos. Sângerare variceală este cauzata de hipertensiune portală, care este cauzată de blocajul fluxului sanguin prin ficat, ca urmare a cirozei. Creşterea presiunii în vena portă duce la mărirea altor vene din organism (varice), cum ar fi cele din esofag şi stomac. Aceste varice pot sângera uşor, cauzând hemoragie severă şi lichid în abdomen.
• - encefalopatie hepatică (gândire confuză şi alte modificări mentale). Encefalopatia hepatică apare cel mai adesea atunci când ciroza este instalată de o lungă perioadă de timp. Toxinele produse în intestine sunt în mod normal direcţionate către ficat, dar odată ce apare ciroza, ficatul nu poate face detoxifierea. Astfel, toxinele ajung în sânge şi pot provoca confuzie, modificări de comportament şi chiar comă.
• blocaj renal
• cantităţi reduse de oxigen în sânge
• diabet
• modificări ale hemogramei
• risc crescut de infecţii
• sângerare excesivă şi echimoze
• creşterea sânilor la bărbaţi
• menopauza prematură
• pierderea masei musculare

Care este tratamentul pentru ciroza hepatică?

Deşi nu există nici un leac pentru ciroza hepatică, există tratamente disponibile care pot întârzia sau opri progresul, minimiza daunele celulelor hepatice, şi reduce complicaţiile.

Tratamentul utilizat depinde în primul rând de cauzele care au provocat ciroza hepatică.

Pentru ciroza cauzată de abuzul de alcool, persoana trebuie să renunţe definitiv la acest viciu pentru a opri progresia bolii.

Dacă o persoană are hepatită, medicul poate prescrie steroizi sau medicamente antivirale pentru a reduce distrugerea celulelor hepatice.

Pentru persoanele cu ciroză cauzată de boli autoimune, boala Wilson sau hemocromatoza, tratamentul variază. De asemenea, există o largă gamă de medicamente pentru a trata efectele cirozei şi a îmbunătăţi viaţa pacientului.

O altă soluţie este transplantul de ficat, recomandat mai ales celor care suferă de ciroză severă.

Cum se poate preveni ciroza hepatică?

Există mai multe moduri de a reduce riscul de a dezvolta ciroza hepatică. În primul rând, trebuie evitat abuzul de alcool. Dacă beţi mai mult de 2 pahare pe zi, riscul de a dezvolta ciroză creşte.

Evitaţi comportamentul sexual cu risc crescut, cum ar fi contactul sexual neprotejat cu mai mulţi parteneri.

Fii atent la contactul cu produsele chimice de curăţare şi pesticide.

Vaccinaţi-vă împotriva hepatitei B.

Respectă o dietă cu conţinut scăzut de grăsime, echilibrată, cu fructe și legume.

Menţine-ţi o greutate corporală optimă, deoarece excesul de grăsime corporală poate provoca ficat gras, ceea ce poate duce la boli de ficat.