Toxiinfecţia alimentară este o boală care apare sporadic, dar mai ales în epidemii, în urma consumării de alimente contaminate cu bacterii, microbi sau cu toxinele acestora. Toxiinfecţia alimentară debutează brutal, cu febră, diaree, vărsături şi stare generală alterată.

„Toxiinfecţia alimentară este produsă de mai multe specii bacteriene (salmonella, shigella, clostridium, stafilococ, enterococ etc). Epidemia de toxiinfecţie alimentară este rezultatul infectării în masă a unui grup de oameni care au consumat acelaşi aliment contaminat. Căldura mare din timpul verii reprezintă un factor de risc în dezvoltarea toxiinfecţiei alimentare, deoarece favorizează multiplicarea germenilor şi infecţiile”, ne informează dr. Loti Popescu, coordonatorul programelor de sănătate în cadrul Direcţiei Judeţene de Sănătate Publică.

Alimentele cel mai frecvent contaminate sunt: carnea şi produsele din carne, peştele, laptele şi produsele lactate, ouăle, mâncăruri preparate din alimente contaminate (prăjituri, creme, maioneză, piureuri etc.). Personalul angajat în servicii publice, bucătari, ospătari, cei care vin în contact cu alimentele, reprezintă surse de infecţie cu stafilococ.

„Examenul medical periodic este obligatoriu pentru aceşti angajaţi, dacă aceste persoane au: infecţii ale mâinilor (panariţii, furuncule, abcese), infecţii ale unghiilor, igiena personală deficitară. Responsabilitatea epidemiilor generate este a angajatorilor. Purtătorii nazal de stafilococ pot contamina orice aliment, îndeosebi laptele şi produsele lactate. Toxiinfecţia alimentară nu lasă imunitate şi este mai gravă la vârste mici şi la vârstnici, care se apără mai greu”, menţionează specialistul.

Formele severe de toxiinfecţie alimentară pot produce moartea

În funcţie de vârstă, organism, cantitatea de germeni, doza cu care s-a produs contaminarea, tipul de germeni, manifestările apar după 6-48 de ore de la ingestia alimentului contaminat. Persoana infectată prezintă stare generală de rău, dureri de cap, vărsături, greaţă, diaree, febră şi deshidratare. La apariţia acestor simptome, pacientul trebuie să se prezinte de urgenţă la medic, deoarece formele severe de toxiinfecţie alimentară pot produce moarte.

„Identificarea şi neutralizarea surselor de infecţie: Purtătorii umani (care lucrează în sectorul alimentar) de germeni care dau toxiinfecţie alimentară trebuie scoşi din sector până la dispariţia agentului patogen care a provocat boala. Se impune control medical la sfârşitul tratamentului şi apoi, controale periodice. Spălarea mâinilor este esenţială înainte de a mânca şi după masă, după folosirea toaletei”, ne sfătuieşte dr. Loti Popescu.

Persoanele care pregătesc mâncarea trebuie să se spele pe maini înainte de a începe prepararea mâncărurilor, dar şi pe parcursul procesului de gătire a alimentelor. Fructele şi legumele trebuie spălate sub jet puternic de apă. Vesela trebuie spălată foarte bine pentru a îndepărta resturile de mâncare şi pentru a evita contaminarea. Suprafaţa şi zona de pregătire a mâncărurilor trebuie dezinfectate riguros.

„Atenţie la mesele festive, la localurile în care se desfăşoară petrecerile, precum şi la autorizaţia sanitară”, atenţionează specialistul DSPJ.