Deşi senzaţia de „nod în gât“ poate apărea mai ales în afecţiuni cardiace, acest simptom supărător este un semnal de alarmă pentru pacienţii diabetici, obezi sau pentru fumători, acestea fiind categoriile de pacienţi cele mai afectate de boala de reflux esofagian. Netratată, boala poate conduce la complicaţii extreme, printre care şi cancer esofagian.

Însoţită de dureri toracale, dificultăţi la înghiţire (disfagie), tuse uscată, răguşeală, gât uscat, regurgitaţii alimentare sau acide, senzaţia de „nod în gât” poate fi confundată cu „un atac de cord”. Atenţie, însă! Acest simptom extrem de supărător poate indica mai degrabă o afecţiune digestivă, spun medicii.

„Boala de reflux gastroesofagian este o afecţiune digestivă cronică provocată de refluxul conţinutului gastric sau biliar în esofag.

Simptomele de BRGE, aşa cum este cunoscută afecţiunea în termeni medicali, includ refluxul acid şi arsurile retrosternale. Ambele sunt simptome descrise de mulţi pacienţi la anumite intervale de timp.

Când acuzele sunt prezente cel puţin de două ori pe săptămână sau reduc calitatea vieţii, sunt descrise ca boala de reflux gastroesofagian.

Principalele simptome sunt: dureri toracale, dificultăţi la înghiţire, tuse uscată, răguşeală, gât uscat, regurgitaţii alimen-tare sau acide, senzaţie de «nod în gât».

Principalii factori de risc incriminaţi în patologia afecţiunii sunt obezitatea, hernia hiatală, sarcina, fumatul, astmul şi diabetul zaharat”, a explicat dr. Cosmin Popa, medic specialist gastroenterolog, medic internist în cadrul Centrului medical Gastromond.

Pacienţii trebuie să ţină regim

Refluxul gastroesofagian apare când alimentele digestive „scapă” din stomac şi se „întorc” în esofag. Drept pentru care, alimentaţia are un rol important. Produsele alimentare trebuie mestecate bine, căci dacă vor fi combinate cu salivă, sistemul digestiv va funcţiona mai eficient.

Pacienţii trebuie să mănânce puţin şi des şi să evite alimentele care le provoacă hiperaciditate sau care sunt greu digerabile. O altă regulă foarte importantă este aceea că nu se consumă lichide în timpul meselor.

„Mesele bogate reprezintă o cauză a refluxului gastroesofagian - prin urmare, bolnavilor li se recomandă să mănânce mai puţin la o masă, eliminând prăjelile şi produsele cu mult zahăr rafinat şi cafeină”, mai spune medicul.

Cum se poate pune diagnosticul

Dacă vă deranjează simptomele de BRGE, este posibil ca medicul să poată pună diagnosticul numai pe baza simptomelor descrise de dvs. În anumite situaţii însă, medicul ar putea să sugereze anumite proceduri şi teste pentru a pune un diagnostic corect, precum: endoscopia digestivă superioară sau radiografia cu bariu a tractului digestiv superior.

„Endoscopia digestivă superioară reprezintă o metodă de vizualizare directă a interiorului esofagului, permiţând medicului examinarea mucoasei esofagiene precum şi, dacă este nevoie de recoltarea unei probe de ţesut (biopsie) care să fie trimisă pentru examinarea la microscop a modificărilor celulare (examen histopatologic). Totodată, endoscopia poate

servi la evidenţierea de complicaţii ale BRGE, precum esofagul Barrett.

Trebuie reţinut că inflamaţia cronică a mucoasei esofagiene poate produce mai multe complicaţii: stricturi esofagiene (îngustarea cicatriceală a lumenului esofagian, ulcer esofagian, leziuni pre-canceroase (esofag Barrett).

Este necesară o programare la medicul specialist dacă frecvenţa şi intensitatea simptomelor se accentuează”, a completat dr. Popa.