În primele luni de viaţă, este indicat ca sugarii să fie hrăniţi numai cu laptele mamei sau cu formule de lapte speciale. Diversificarea alimentaţiei trebuie începută doar atunci când micuţul este pregătit. În caz contrar, introducerea timpurie sau prea târzie a unor alimente poate avea urmări grave asupra sănătăţii copilului. Diversificarea alimentaţiei constă în introducerea progresivă de alimente semisolide şi solide în alimentaţia sugarului, care vor înlocui treptat alimentaţia bazată exclusiv pe laptele matern sau pe formulele special create pentru sugari. Momentul în care începe diversificarea diferă, de la copil la copil, în funcţie de tipul alimentaţiei anterioare a sugarului, dar şi de anumite obiceiuri familiale sau regionale. De obicei, bebeluşii trebuie să primească alimente când au între 4 şi 6 luni de viaţă, aflăm de la dr. Cristina Mihai, şefa Secţiei de Pediatrie a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. „Până la vârsta de 3 - 4 luni, sugarii nu reuşesc să înghită alimentele şi de cele mai multe ori le împing cu limbuţa afară. De aceea, Academia Americană de Pediatrie recomandă ca diversificarea alimentaţiei să se facă între 4 şi 6 luni, în funcţie de fiecare copil în parte. Părinţii îi pot oferi celui mic alimente semisolide atunci când acesta este pregătit să primească mâncarea cu linguriţa”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, dr. Cristina Mihai. Diversificarea începe cu cereale fără gluten Medicul pediatru ne-a mai spus că primele alimente pe care trebuie să le oferim sugarilor sunt cerealele special concepute pentru ei, pentru că sunt bogate în fier şi diferite vitamine. „Cerealele se pot amesteca ori cu lapte matern, ori cu formula de lapte sau chiar şi cu apă. Orezul este cel mai des recomandat de către specialişti, deoarece nu conţine gluten şi este mai puţin alergenic decât alte alimente”, a afirmat dr. Mihai. Ulterior, părinţii pot introduce progresiv în alimentaţia bebeluşilor şi legumele pasate. „Este indicat să îi dăm copilului legumele mai întâi şi abia apoi fructele pasate. Acestea din urmă sunt mai dulci, au un gust mai plăcut pentru ei, motiv pentru care ar putea respinge apoi legumele”, a precizat pediatrul. Fără porţii mari, sare şi zahăr în primul an de viaţă Cei mai mulţi dintre părinţi sau bunici au tendinţa de a le pregăti porţii mari bebeluşilor. Dr. Cristina Mihai spune, însă, că porţiile de mâncare trebuie să fie mai mici la început, iar copiii nu trebuie forţaţi să mănânce mai mult decât trebuie. „Noile alimente trebuie introduse treptat în alimentaţie şi nu în cantităţi prea mari. Mâncarea trebuie preparată în porţii mici, în casă şi cu ingrediente cât mai naturale. În momentul în care cei mici sunt pregătiţi pentru diversificare, când s-au obişnuit cu noua hrană, creşte şi cantitatea ingerată de la una sau două linguriţe până la o căniţă de mâncare, nu mai scuipă alimentele şi le acceptă, atunci putem introduce progresiv şi brânza, carnea sau gălbenuşul de ou, fără albuş”, ne-a explicat medicul pediatru. Totodată, bebeluşii care au între 6 şi 8 luni pot primi cereale care conţin gluten pentru a vedea cum reacţionează, iar între 7 şi 8 luni, aceştia pot mânca şi iaurt, cu condiţia să fie cât mai natural, fără arome sau conservanţi. „Este indicat iaurtul cât mai simplu şi ar trebui evitate iaurturile cu fructe care se găsesc în comerţ. Cel mai bine ar fi ca fructele să fie adăugate proaspete în iaurtul simplu”, a recomandat dr. Mihai. După vârsta de 8 - 9 luni, poate fi introdus şi peştele proaspăt. „Nu este recomandat peştele congelat, iar prepararea acestuia ar trebui făcută doar la abur sau la cuptor, în niciun caz în ulei prăjit”, a mai spus medicul. În plus, dr. Cristina Mihai a precizat că, în primul an de viaţă, zahărul şi sarea trebuie să lipsească din alimentaţia celui mic, cel puţin până când acesta împlineşte un an. Risc de alergii pentru sugarii care beau lapte de vacă Copiii care nu primesc alimentele de care au nevoie la momentul potrivit riscă să nu aibă o dezvoltare corespunzătoare, să sufere de rahitism din cauza lipsei vitaminei D, să dezvolte alergii sau să devină anemici. „Dacă se întrerupe alimentaţia cu lapte matern sau cu formula de lapte, copilul poate avea probleme mai târziu, în urma deficienţei de fier. Pe de altă parte, laptele de vacă nu este adaptat nevoilor celor mici, iar dacă este oferit copiilor de la o vârstă prea fragedă, sugarii riscă să facă alergii la proteinele din acesta. În plus, o diversificare alimentară incorectă poate duce şi la o supraalimentare a organismului micuţilor ceea ce creşte riscul de obezitate printre copii”, am mai aflat de la dr. Mihai. Şefa Secţiei de Pediatrie a Spitalului Judeţean a menţionat că trebuie să le oferim celor mici numai produse naturale pentru a-i ajuta să crească sănătos. În plus, părinţii trebuie să-şi cunoască foarte bine copiii, să le observe reacţiile la mâncare şi să se consulte cu medicul specialist sau de familie cu privire la alimentaţia adecvată. Menţionăm că dr. Cristina Mihai susţine, în acest week-end, câteva prelegeri medicilor rezidenţi şi studenţilor la medicină cu privire la principiile moderne de diversificare a alimentaţiei la sugar. Dezbaterile se derulează în cadrul cursului „Când hrana devine un pericol pentru copil” şi au loc sâmbătă şi duminică, în sala de conferinţe a Spitalului Judeţean Constanţa. Taxa de participare este de 25 de lei pentru studenţi şi de 50 de lei pentru medici.