Unele persoane au tendința de a se concentra asupra celor mai rele rezultate posibile pentru o acțiune, considerându-le mereu probabile. Fenomenul acestei gândiri negative poartă numele de catastrofizare.

Medicii specialiști văd catastrofizarea ca fiind un tip de distorsiune cognitivă. Terapia și medicamentele pot ajuta la reducerea sau chiar oprirea ei. Persoanele care suferă de catastrofizare au tendința să își pună probleme precum: „Dacă nu pot trece acest test, nu voi absolvi și voi eșua complet în viață”; „Dacă partenera mă părăsește, atunci nu voi mai găsi niciodată pe altcineva și nu voi mai fi niciodată fericit”; „Dacă recuperarea după operație nu va fi rapidă, atunci nu mă voi mai însănătoși niciodată și voi rămâne invalid toată viața”. Altfel spus, în catastrofizare, oamenii amplifică și exagerează situațiile, făcându-le să pară mult mai grave decât sunt în realitate.

Când vine vorba de gândire nesănătoasă, sunt mai multe motive posibile care o pot genera. Este vorba despre depresie, anxietate, dereglări ale sistemelor de inhibiție comportamentală și abordare comportamentală și sensibilitatea interoceptivă. Dereglarea sistemelor BIS-BAS poate fi, și ea, incriminată. Sistemul de inhibiție comportamentală (BIS) și cel de abordare comportamentală (BAS) sunt două sisteme teoretice pe care oamenii le folosesc pentru a regla impulsurile și anxietatea.