Un studiu recent a demonstrat că numărul cazurilor de hepatită C este de câteva ori mai mare în rândul persoanelor cu tatuaje. Cum tatuajul presupune introducerea în piele a unui pigment cu ajutorul unui ac, virusul hepatic nu este singurul risc la care vă expuneţi. Dacă salonul la care mergeţi nu este dotat cu autoclave pentru sterilizarea ustensilelor şi nu sunt folosite ace de unică folosinţă, puteţi contacta virusul HIV, sifilis, tetanos, tuberculoză, infecţii locale bacteriene şi boli de piele. Piercingurile presupun aceleaşi riscuri ca şi tatuajele, plus alte alergii şi infecţii provocate de bijuteriile folosite, mai ales dacă sunt de proastă calitate.

„Piercingul este exact ca o injecţie făcută cu un ac mai gros, deosebirea este ca tunelul lăsat de ac rămâne deschis şi prin el va trece cercelul. Ca orice înţepătură, ea se poate infecta cu bacterii, ciuperci sau viruşi de pe pielea apropiată înţepăturii sau de pe mâna celui care o face. De aceea, este esenţială sterilizarea anterioară a obiectului care se lasă în piele şi a acului cu care se face gaura primară, dezinfectarea mâinii celui care face operaţiunea. Nu se fac piercinguri decât în condiţii sterile”, atrage atenţia dr. Anca Zbranca. De asemenea, materialul din care sunt confecţionaţi cerceii trebuie ales în funcţie de sensibilitatea fiecăruia. Cei din nichel provoacă cele mai multe alergii, de aceea, cea mai bună opţiune pentru persoanele cu sensibilitate crescută sunt cerceii din metale preţioase: platină, aur sau argint. O alegere mai puţin costisitoare o reprezintă cerceii hipoalergenici, cerceii din plastic sau cei din niobiu, un metal folosit în fabricarea instrumentelor chirurgicale.