La ora actuală, sindromul de apnee obstructivă de somn (SAOS) este o maladie insuficient diagnosticată şi tratată în ţara noastră, statisticile evidenţiind că unul din cinci bărbaţi suferă de această afecţiune. În plus, accesul pacienţilor la laboratoarele de somnologie este limitat datorită numărului relativ mic de instituţii medicale care dispun de aparatura necesară, comparativ cu prevalenţa afecţiunii în populaţie, somnologia fiind o ramură medicală nou apărută.

Potrivit dr. Claudia Tereja, apneea în somn reprezintă întreruperea temporară a respiraţiei, fapt ce duce la un somn neodihnitor, cu treziri frecvente, sforăit intens, insomnii, somnolenţă excesivă în timpul zilei, oboseală matinală, dureri de cap, anxietate. Persoanele care prezintă SAOS se opresc din respirat, în mod repetat, timp de câteva secunde, până la peste un minut.

De cele mai multe ori, pacienţii prezintă boli agravate de prezenţa SAOS, formându-se un cerc vicios. În ceea ce priveşte diagnosticul de apnee în somn, acesta se poate pune prin înregistrarea nocturnă a parametrilor urmăriţi, punându-se în evidenţă episoade de oprire a respiraţiei pe timpul somnului. Terapia presupune folosirea nocturnă a unei măşti nazale sau faciale, prin care pacientul respiră aer cu o anumită presiune pozitivă, ajutându-l să respire normal. Reţineţi, însă, neţinută sub control, apneea în somn se poate agrava, putând cauza în timp afecţiuni cardiovasculare, accident vascular cerebral, tulburări metabolice, depresie, anxietate şi moarte subită în somn.