Considerată o boală foarte rară, dar extrem de gravă, boala Crohn este o afecţiune inflamatorie intestinală care poate afecta toate straturile tubului digestiv şi care, după mulţi ani de tratamente chinuitoare, poate genera cancer. Dobrogea, spun medicii, are o statistică sumbră în ceea ce priveşte numărul foarte mare de cazuri, ocupând astfel primul loc pe ţară.

Localizată în intestinul gros, boala Crohn este o afecţiune pe cât de rară, pe atât de periculoasă. Orice întârziere în diagnosticare şi tratament poate pune în pericol viaţa pacienţilor. Cauzele acesteia nu sunt cunoscute şi specialiştii susţin că poate apărea şi pe fondul unor afecţiuni deja instalate: anemie feriprivă, hipocalcemie, sindrom inflamator, infecţii şi abcese intestinale.

„Dobrogea este în fruntea listei din statisticile cunoscute la nivel naţional cu numărul cel mai mare de pacienţi. Din păcate, această boală afectează pacienţii tineri, cu vârste cuprinse între 35 şi 40 de ani.

Diagnosticarea este foarte complexă şi impune două caracteristici: partea clinică, dacă pacienţii au manifestări de tipul durerilor abdominale, câte 10-15 scaune diareice pe zi, acestea provocând şi deshidratare, scădere ponderală, mucozităţi în scaun, anemie.

Investigaţiile de laborator sunt orientative pentru diagnostic, însă, din punct de vedere gastroenterologic, cea mai relevantă investigaţie rămâne colonoscopia cu biopsie.

În acest caz, se intră inclusiv pe ultimul segment al intestinului subţire, boala fiind localizată cel mai adesea în această zonă”, a precizat dr. Elena Csosz, medic specialist gastroenterologie şi medicină internă în cadrul Centrului medical de gastroenterologie, hepatologie şi endoscopie digestivă Gastromond.

Risc major de cancer

După mulţi ani de evoluţie a bolii, pacienţii pot avea neşansa să ajungă la diagnosticul de cancer, susţine medicul. Acest lucru, însă, nu se întâmplă în cazul oricărui pacient care suferă de această boală, ci mai ales în cazul celor care au suferit de perforaţii intestinale, abcese şi care nu au răspuns la niciun tip de tratament.

„În principiu, în primă instanţă se utilizează tratamente de tip inflamator care se pot asocia şi cu corticoterapia, în perioadele de criză. Dacă pacientul nu răspunde la aceste terapii, suferă de diabet sau osteoporoză, se utilizează un medicament imunosupresor.

Partea proastă este că, în ciuda tuturor eforturilor medicale, sunt şi cazuri în care se impune intervenţia chirurgicală, evident o manevră care implică, la rândul său, alte riscuri şi complicaţii”, a mai spus medicul.

Cea mai nouă terapie, disponibilă prin Casa de Sănătate

Cel mai recent tratament introdus şi pe piaţa din România este tratamentul biologic. Deşi acesta dă rezultate foarte bune, medicul spune că singura şansă ca pacienţii să beneficieze de el este să fie în evidenţa unui specialist care să fie şi cadru universitar.

„Tratamentul biologic, de altfel foarte eficient, poate fi realizat numai în baza unui dosar special, întocmit de un medic gastroenterolog, cadru universitar. Astfel, acesta va întocmi dosarul care va fi trimis la Casa de Asigurări de Sănătate şi va primi aprobarea comisiei de gastroenterologie.

Cu alte cuvinte, pacientul trebuie să dovedească faptul că a urmat toate procedurile, adică toate tratamentele iniţiale, că acestea nu au avut niciun rezultat şi că boala este activă. Medicul curant despre care am făcut precizările va solicita CJAS tratamentul biologic.

Toţi aceşti paşi sunt urmaţi după un protocol foarte strict şi în cazul pacienţilor care suferă de TBC, această terapie fiind contraindicată.

Dacă ne referim strict la centrul nostru medical, în prezent, numărul pacienţilor care sunt sub tratament şi monitorizare a ajuns la 20”, a completat medicul Elena Csosz.