Tusea seacă, însoţită de scăderea poftei de mâncare, dureri de cap, dureri musculare, dureri toracice, infecţii ale căilor aeriene superioare, pot conduce către diagnosticul de pneumonie interstiţială.Aceasta este o afecţiune pulmonară caracterizată prin inflamaţia interstiţiului cauzată de germeni infecţioşi de natură virală.Infecţia virală se transmite pe cale respiratorie de la persoana bolnavă sau în faza premergătoare apariţiei simptomelor de boală şi e favorizată de scăderea rezistenţei căilor respiratorii (prin fumat, probleme dentare: carii, leziuni ale gingiilor, limbii, afecţiuni în sfera ORL, consumul de alimente şi băuturi reci, consumul de alcool) variaţii bruşte ale temperaturii mediului ambiant (capricii ale vremii dar şi aer condiţionat defectuos reglat, trecerea din încăperi prea încălzite în spatii reci).

Tabloul clinic al pneumoniei interstiţiale se caracterizează prin incubaţie ce durează 1-3 săptămâni, iar debutul este insidios (nu brusc, ca în pneumonia bacteriană). Poate evolua grav cu: insuficienţă respiratorie acută şi sindrom respirator (cianoza perioronazală, dispnee cu polipnee - peste 40 respiraţii/minut, bătăi ale «aripilor» nasului, tuse) la sugar, la bătrâni dar şi la pacienţii cu cumul de boli (cardiace, hepatice, renale, diabet zaharat).

La examenul clinic local nu se găsesc multe modificări, dar radiografia pulmonară arată, de obicei, un desen pulmonar accentuat şi e necesar pentru a exclude alte boli cu simptome asemănătoare.„Diagnosticul de pneumonie interstiţială se pune pe baza tabloului clinic şi a inves-tigaţiilor paraclinice.Având o cauză virală, antibioticul nu are efect. Se administrează antibiotic doar dacă medicul consideră că a survenit o suprainfecţie bacteriană.Se administrează medicamente care combat simptomele (antitermice pentru febră, antialgice pentru dureri, vitamine, în special vitamina C care se consideră că are efect antiviral.Persoanele cu alte boli şi cele cu vârste extreme pot fi internate dacă răspunsul la aceste măsuri nu este satisfăcător. Internarea se face de preferinţă în secţii de boli contagioase unde se pot face şi analize pentru determinări virale, se administrează medicaţie pentru susţinerea funcţiilor vitale şi se pot monitoriza şi bolile asociate.Dacă apar complicaţii sau în cazul pacienţilor din grupele de risc (vârste extreme, bolnavi cardiaci, insuficienţă renală, hepatică, respiratorie, diabet zaharat, boli imuno-deprimante), evoluţia este mai îndelungată şi, în unele cazuri pacienţii nu pot fi salvaţi, deoarece infecţia afectează şi alte organe vitale, deja bolnave.

Pentru prevenţie este necesar să întărim organismul prin alimentaţie echilibrată, bogată în vitamine, somn suficient, evitarea consumului de alcool şi renunţarea la fumat”, a explicat dr. Vera Pall, medic specialist pneumolog în cadrul cabinetului Verasante din Constanţa.