La ora actuală, diagnosticul bolilor esofagiene este pus în proporţie de 80% prin anamneză. Boala de reflux esofagian (BRGE) reprezintă refluxul conţinutului gastric în esofag, indicând incompetenţa sfincterului esofagian inferior. „Acesta poate duce la esofagită prin natura caustică a lichidului de reflux, incapacitatea de a elimina acest lichid de reflux din esofag, volumul conţinutului gastric şi alterarea funcţiilor protectoare locale ale mucoasei. Dintre simptomele care apar în BRGE, cel mai important este pirozisul (cu sau fără regurgitaţia conţinutului gastric în gură)”, a declarat pentru „Cuget Liber”, dr. Sirma Tomoş, medic primar Medicină Internă. Pirozis-ul, a precizat ea, este o senzaţie de arsură retrosternală, care ia naştere la nivelul pieptului şi poate iradia spre ceafă, gât sau chiar faţă, care apare după masă sau când pacientul este în poziţie culcată (clinostatism). Acesta este provocat de acidifierea esofagului prin reflux gastro-esofagian şi se însoţeşte de regurgitarea conţinutului gastric în gură, dar şi de un exces de salivă. De asemenea, odinofagia este o altă durere apărută la deglutiţie şi are caracter de arsură sau constricţie retrosternală (provocată de alimente solide sau lichide, foarte reci sau fierbinţi). Dacă boala este severă, se caracterizează prin tulburările de motilitate ale esofagului şi poate fi cauzată de leziuni ale mucoasei. Nu în ultimul rând, avem de-a face cu disfagia, adică senzaţia de dificultate la înghiţit, secundară unei tulburări a progresiei alimentare de la faringe spre stomac. Astfel, alimentele se blochează în drumul lor descendent şi aşa apar durerile.
„Complicaţiile BRGE sunt esofagita, care se caracterizează prin natura caustică a lichidului de reflux, incapacitatea de a elimina acest lichid de reflux din esofag, volumul conţinutului gastric şi alterarea funcţiilor protectoare locale ale mucoasei. În al doilea rând, avem stenoza esofagiană, care determină disfagie progresivă pentru alimentele solide, apoi ulcerul esofagian, acesta dând o durere în zona apendicelui xifoid sau retrosternal superior şi metaplazia Barrett”, a explicat dr. Tomoş.
Pentru toate acestea, tratamentul constă în ridicarea capului bolnavului, evitarea consumului de cafea sau alcool, dar şi a unor medicamente, precum cele anticolinergice şi alimente (ciocolată, grăsimi). Desigur, medicii le recomandă bolnavilor ca în aceste situaţii să se lase de fumat. Ca tratament, se pot administra 30 ml de antiacid la o oră după mese, agonişti colinergici (Metoclopramid) 10 mgX4/zi, inhibitori de pompă protonică (Omeprazol- 20 mg/zi; Lanzoprazol 30 mg/zit; Esomeprazol 20 mg/zi, Pantoprazol 40 mg/zi etc.