Diagnosticul se determină de către medicul de specialitate (oftalmolog), la un simplu control oftalmologic prin măsurători specifice

Presbiopia reprezintă scăderea puterii de focalizare a cristalinului la vederea de aproape. Cu vârsta, cristalinul îşi pierde elasticitatea şi devenind din ce în ce mai rigid, nu îşi mai poate bomba suprafaţa pentru a creşte refracţia la privirea de aproape. Este vorba, deci, despre un fenomen fiziologic de „îmbătrânire” a cristalinului care începe să se manifeste în jurul vârstei de 40 de ani. Trecând de această vârstă constatăm că pentru a citi un text este nevoie să îl îndepărtăm din ce în ce mai mult de ochi. Este semnul că începem să avem nevoie de ochelari pentru activităţile de aproape. Diagnosticul se determină de către medicul de specialitate (oftalmolog), la un simplu control oftalmologic prin măsurători specifice. Corectarea presbiopiei se face cu ajutorul ochelarilor, al lentilelor de contact sau uneori pe cale chirurgicală. Se începe de obicei cu nişte dioptrii mici (cu plus) urmând ca acestea să crească progresiv până la vârsta de 60 de ani. Schimbarea ochelarilor se face, de obicei, la interval de 1,5 - 2 ani. Pentru pacienţii miopi, hipermetropi sau astigmaţi apare necesitatea unei a doua perechi de ochelari pentru aproape. Există şi posibilitatea înglobării valorilor de distanţă şi aproape pe aceeaşi ramă sub forma ochelarilor bifocali sau progresivi. Se caută şi soluţii chirurgicale pentru presbiopie prin intervenţii cu laser asupra corneei. Nu sunt însă unanim acceptate, iar rezultatele nu au ajuns încă la nivelul aşteptărilor. Dr. George ILIE medic specialist oftalmolog Doraly Optic