Potrivit specialiştilor Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „Euromaterna”, sindromul „Torch” reprezintă, de fapt, mai multe infecţii congenitale la un loc, cel mai frecvent de natură virală, care afectează fătul sau nou-născutul, care i-au fost transmise acestuia intrauterin, de la mamă. Cele cinci infecţii sunt toxoplasmoza, rubeola, cytomegalovirusul, herpesul simplex şi altele.

Simptomatologia este de cele mai multe ori asemănătoare, indiferent de infecţia propriu-zisă. Cele mai frecvente semne şi simptome sunt febra, alimentaţia dificilă, echimozele la nivelul mucoaselor şi/sau tegumentelor, mărirea în volum a splinei, a ficatului, icterul, tulburările de auz sau diferite anomalii la nivelul ochilor şi alte simptome mai puţin specifice. Laolaltă, toate infecţiile determină afectări oculare, nervos centrale şi tegumentare.

În general, au precizat medicii, mama are simptomatologie minoră, puţin exprimată clinic sau uneori doar febră moderată. Infecţia este severă, însă, în cazul fătului, având prognostic nefavorabil, uneori determină avortul spontan. De asemenea, infecţia poate apărea oricând pe parcursul sarcinii, iar transmiterea ei se face pe cale sangvină, indiferent de trimestrul de sarcină.

Cadrele medicale au mai spus că, datorită afecţiunilor pe care le determină, este foarte importantă diagnosticarea intrauterină a sindromului „Torch”.

Astfel, copiii născuţi cu un astfel de sindrom vor prezenta probleme grave de sănătate: hepatosplenomegalie, corioretinită, malformaţii fetale, icter, trombocitopenie, anomalii ale sistemului nervos central, infecţii cerebrale, infecţii ale meningelui cerebral, microcefalie, malformaţii cardiace, cataractă.

La ora actuală, există o serie de teste paraclinice care pot evidenţia infecţia nou-născutului. Cel mai important este denumit simplu: testul „Torch” şi cuprinde, de fapt, un grup de analize de sânge (determinări hematologice) care stabilesc prezenţa anticorpilor specifici şi nivelul concentraţiei lor sangvine. Rezultatele testului amintit pot fi, apoi, confirmate prin alte analize.

De precizat că acest test nu necesită o pregătire specială a pacientului, iar procedura nu este deloc una complicată, dar poate exista riscul de apariţie locală a unor mici hematoame sau a celulitei, ca urmare a puncţionării tegumentelor.