În prezent, cancerul la sân este cea mai frecventă neoplazie dezvoltată de femei, reprezentând nu mai puţin de un sfert din totalitatea cancerelor apărute în rândul reprezentantelor sexului frumos. De foarte multe ori, însă, cazurile sunt depistate în stadii avansate, o consecinţă directă a educaţiei sanitare precare şi lipsei screeningului.

„Screening-ul mamar reprezintă acea investigaţie efectuată femeilor care nu au absolut niciun simptom (formaţiune palpabilă, durere, scurgeri

mamelonare), pentru depistarea cancerului mamar. Din păcate, în România nu există un program de screening gratuit. Asta înseamnă că noi, femeile, trebuie să ne autoeducăm şi să ne obişnuim să venim la

screening, chiar dacă nu ne doare nimic, pentru că poate fi prea târziu

atunci. Femeile care nu practică screening-ul vor fi depistate doar după ce apar simptomele, adică în stadii avansate de boală. Astăzi, cancerul

mamar depistat devreme este vindecabil. Screening-ul înainte de vârsta de 40 de ani se face prin ecografie. După 40 de ani, screening-ul presupune efectuarea unei mamografii la fiecare doi ani, de preferat, cel puţin digitală, dar ideal, cu tomosinteză”, a declarat dr. Cristina Deacu, medic specialist Radiologie-Imagistică Medicală.

Medicul a precizat că preţul mamografiei cu tomosinteză este mai mare, dar această creştere este compensată de creşterea acurateţii investigaţiei. Deşi tomosinteza ajută în cazul femeilor cu sânii denşi, sunt situaţii când şi aceasta este limitată şi necesită completare cu ecografia mamară sau IRM-ul mamar.

Dr. Deacu a explicat că ecografia mamară trebuie făcută de medici cu experienţă în detectarea cancerului mamar, din cauza riscului mare de rezultate fals pozitive. De asemenea, un radiolog specializat în senologie ar putea identifica un cancer de dimensiuni mici (5 mm), pe când unul fără experienţă în senologie ar putea depista acest cancer peste un an, când tumora poate s-a dublat şi are deja metastaze.

Nu uitaţi de examinările anuale!

Desigur, asta implică faptul de a vă prezenta la medic pentru screening-ul recomandat (ecografie anuală după 30 de ani şi mamografie la fiecare doi ani, după 40 de ani, cu menţinerea controlului ecografic în fiecare an).

Totodată, scorul BIRADS este obligatoriu în interpretarea ecografiei mamare. El arată riscul de a fi cancer a imaginii obţinute. Spre exemplu, un BIRADS 4 sau 5 nu înseamnă că aveţi cancer. Diagnosticul de cancer se pune doar după biopsie, de către anatomopatolog. În concluzie, screeningul pentru depistarea timpurie a acestei afecţiuni rămâne singura soluţie de reducere a mortalităţii.

Ce trebuie să ştiţi, însă, despre screenin-gul cancerului mamar şi cum se realizează corect. Prevenţia primară în cazul cancerului la sân, adică îndepărtarea factorilor de risc, este parţial posibilă, odată cu încurajarea pacientei să renunţe la obiceiurile dăunătoare. Desigur, lucrurile nu sunt tocmai atât de simple: mănânc sănătos, fac exerciţii fizice regulat, renunţ la alcool şi la fumat şi, gata, nu mai fac cancer. Din păcate, statisticile arată că, în peste 70% din cazurile de cancer, nu se poate identifica nici un factor de risc cunoscut.

Principalul factor de risc asociat cu apariţia cancerului mamar este îmbătrânirea, un proces inevitabil. Astfel, riscul de a face cancer, ca în multe alte boli, este în relaţie directă cu vârsta. În două treimi dintre cazuri, cancerul mamar este diagnosticat la femei de peste 55 de ani. Şi asta pentru că, odată cu trecerea timpului, creşte riscul ca celulele să acumuleze mutaţii genetice, în timp ce capacitatea organismului de a le repara scade, ceea ce duce la apariţia unor modificări structurale şi funcţionale ireversibile ale celulei.