Sforăitul este un fenomen comun, adesea tratat cu umor, dar care poate ascunde cauze serioase și trebuie privit cu atenție. Înainte de a discuta despre soluții, este esențial să înțelegem ce anume provoacă aceste sunete nocturne.

Printre cauzele sforăitului se numără atât particularitățile anatomice, poziția structurilor de la nivelul gurii, gâtului și sinusurilor – cât și factori externi sau temporari, cum ar fi alergiile, răcelile, excesul de greutate sau consumul de alcool. Atunci când dormim, mușchii cerului gurii, ai limbii și ai gâtului se relaxează. Această relaxare poate duce la blocarea parțială a căilor respiratorii, iar trecerea aerului produce vibrațiile caracteristice sforăitului. În plus, inflamațiile căilor respiratorii, congestia nazală sau deviația de sept pot favoriza apariția problemei. Chiar și lipsa de somn influențează tonusul muscular al gâtului și poate intensifica sforăitul.

Există și factori de risc care cresc probabilitatea apariției acestui fenomen. Bărbații, de exemplu, sforăie mai des decât femeile, iar persoanele cu căi aeriene îngustate, fie din cauza unui val palatin lung și moale, a amigdalelor mărite sau a polipilor sunt mai predispuse. Istoricul familial joacă și el un rol important: dacă cineva din familie sforăie sau suferă de sindrom de apnee în somn, riscul crește considerabil.

Deși pentru mulți oameni sforăitul este doar o neplăcere nocturnă, pentru alții poate fi un semn al unor tulburări mai complexe, cum ar fi apneea în somn, care necesită evaluare și tratament medical. Tocmai de aceea, înțelegerea cauzelor și a factorilor de risc este primul pas către găsirea unor soluții eficiente și către un somn liniștit, atât pentru cel care sforăie, cât și pentru cei din jurul său.

Pe lângă problemele pe care le resimte partenerul/partenera cel sau cea care sforăie se poate confrunta cu o serie de complicații. În cazul în care sforăitul este legat de sindromul de apnee în somn, din cauza anoxiei vor apărea complicații de tipul somnolentei în timpul zilei, probleme de concentrare, senzații continue de furie sau frustrare, probleme de învățare sau probleme de comportament, riscul de hipertensiune arterială, boli de inimă sau accident vascular cerebral. În plus, din cauza lipsei de atenție poate crește inclusiv riscul accidentelor rutiere.