Cu toate că ani la rând gipsul a fost cea mai utilizată opțiune pentru fracturi, de ceva vreme, dispozitivele din fibră de sticlă oferă numeroase beneficii pentru pacienți și au început să fie o opțiune. Așadar, ce este de preferat, în caz de nevoie, gipsul sau fibra de sticlă pentru fracturi? În ciuda diferențelor, fiecare dintre aceste materiale are propriile avantaje și dezavantaje.

Prin urmare, utilizarea unei opțiuni sau a alteia depinde de mai mulți factori. Din punct de vedere istoric, gipsul tradițional a fost cel folosit pentru imobilizarea membrelor cu fracturi, fiind alcătuit din sulfat de calciu semihidratat și necesitând combinarea cu apă pentru întărire. Ca urmare a reacțiilor chimice, el eliberează treptat căldură, formează o pastă și se întărește pe corpul pacientului. Deci, este puțin probabil să se rupă, atât timp cât sunt respectate recomandările de întreținere. Desigur, dacă ați avut vreodată o fractură, vă puteți aminti situația din sala de tratament.

Pe de altă parte, susțin specialiștii, este greu și incomod în comparație cu fibra de sticlă, lucru care poate fi dificil pentru copii. Deoarece gipsul este fragil, necesită o serie de îngrijiri pentru a preveni dezintegrarea. La rândul său, gipsul din fibră de sticlă este mai modern, iar tehnica de plasare este destul de similară cu cazul precedent. Din fericire, este o procedură mai curată, care se poate face într-un mod mai ordonat, precizează doc.ro. Cert este că ambele materiale necesită folosirea unui strat de bumbac la interior pentru a proteja pielea și pentru a imobiliza membrul în mod confortabil. Fibra de sticlă este un material care oferă o serie de beneficii, deoarece permite o vizualizare mai bună a oaselor la radiografia simplă și este rezistent la cantități moderate de apă.