În lunile aprilie şi mai, dealurile şi poienile se împestriţează cu florile galbene de ciuboţica-cucului. Puţini ştiu că această plantă are proprietăţi terapeutice. De la ciuboţica-cucului se pot folosi, în scopuri medicinale, florile, frunzele şi rădăcinile. Planta se administrează sub formă de ceai, infuzie, din frunze şi flori, precum şi decoct, din rădăcina mărunţită.

Sub formă de cataplasme calde se foloseşte extern. Se aplică pe locurile dureroase, având acţiune calmantă şi cicatrizantă.

Unii fitoterapeuţi recomandă ciuboţica-cucului pentru tratarea afecţiunilor respiratorii, a bronşitelor acute sau a pneumoniei în ultima fază.

Ceaiul de flori de ciuboţica-cucului are o influenţă liniştitoare asupra inimii şi este recomandată persoanelor care se confruntă cu stări de oboseală, nervozitate şi anxietate.

De asemenea, persoanele care au probleme cu somnul sau sunt stresate pot face un ceai din plantă care se prepară dintr-o lingură de flori la 250 ml apă fierbinte. Se bea de două ori pe zi, îndulcit cu miere.

Ceaiul de ciuboţica-cucului ajută în tratamentul bronşitei, fiind eficientă şi în cazurile de tuberculoză.