Comercializarea bananelor mai verzi sau a celor necoapte reprezintă o garanție provizorie că acestea nu vor fi prea coapte sau alterate până ajung la consumator. Cu toate acestea, unele persoane preferă bananele necoapte în detrimentul celor ajunse la maturitate independent de această strategie de vânzare. Pe lângă diferențele vizuale, cele două tipuri de banane se deosebesc și în funcție de gust, compoziție și textură. Astfel, susţin specialiştii, bananele verzi sunt mai puțin dulci, iar uneori au un gust amărui și/ sau astringent, dețin o textură mult mai fermă și conțin o cantitate semnificativ mai mare de carbohidrați sub formă polimerizată de amidon (70-80% din substanța uscată), care în cazul bananelor coapte se transformă progresiv în zaharuri simple, rapid absorbabile.

O mare parte din amidonul prezent în bananele verzi este rezistent la digestia de la nivelul intestinului subțire (amidon nedigerabil), proprietate atribuită fibrelor alimentare. Bananele necoapte constituie și o sursă bogată în pectine, un tip de fibre solubile care oferă textura mai dură și a cărei cantitate descrește odată cu progresia procesului de coacere.

Efectele pozitive ale consumului de banane verzi trebuie considerate în cadrul unei alimentații echilibrate, alături de un stil de viață activ și alte comportamente, cum sunt, de exemplu, gestionarea stresului și renunțarea la fumat. Printre dezavantajele consumului de banane verzi se numără o serie de simptome digestive cum sunt balonarea, flatulența și/ sau constipația, în funcție de toleranța individuală.