În general, medicii susţin naşterea naturală, dar în ziua de astăzi foarte multe femei aleg să nască prin cezariană, fie că au sau nu anumite complicaţii de sarcină. Specialiştii afirmă că naşterea prin cezariană prezintă, totuşi, un risc sporit pentru copil de a suferi de un număr de afecţiuni, printre care astm şi diabetul de tip 1, pe măsură ce înaintează în vârstă.

Practic, oamenii de ştiinţă au descoperit diferenţe între bacteriile aflate în tractul intestinal al bebeluşilor născuţi prin cezariană şi cele aflate în tractul intestinal al bebeluşilor născuţi natural. Specialiştii cred că aceste diferenţe microbiene pot avea, de-a lungul întregii vieţi, consecinţe asupra sănătăţii copiilor.

Dr. Ema Bejan, medic specialist Obstetrică - Ginecologie, a declarat că procesul de digestie al unui adult este protejat de miliarde de bacterii „bune” care ne protejează şi de patogeni, dar nou-născuţii nu au aceşti microbi.

„În mod normal, prima expunere a copilului la bacterii are loc atunci când acesta traversează canalul vaginal al mamei sale. Bebeluşul este acoperit cu bacterii, iar o parte dintre acestea sunt înghiţite. Apoi, alăptarea este un alt mod prin care bebeluşul obţine alte bacterii benefice, care joacă un rol crucial în dezvoltarea sistemului imunitar.

Bebeluşul care se naşte prin cezariană pierde primul contact cu bacteriile benefice. Pe lângă acest aspect, femeile care nasc astfel tind să amâne alăptarea, iar de obicei, doctorii le prescriu antibiotice pentru a preveni infecţiile în zona inciziei”, a explicat medicul.

Totuşi, oamenii de ştiinţă bănuiesc că bebeluşii născuţi prin cezariană sunt colonizaţi de alte tipuri de bacterii decât ceilalţi nou-născuţi. În urma progresului realizat în domenii precum secvenţierea ADN-ului, ce permite identificarea genetică rapidă a unei bacterii individuale, oamenii de ştiinţă pot să efectueze, în zilele noastre, o investigaţie detaliată a microbilor care trăiesc în noi.