ADHD - sau deficitul de atenţie - este o tulburare comportamentală care afectează mai ales copiii şi se manifestă prin imposibilitatea acestora de a se concentra asupra unei anumite acţiuni. ADHD reprezintă principalul motiv de eşec şcolar, situaţie care poate culmina cu abandonul studiilor. ADHD este o condiţie neurobiologică a creierului, o stare ce apare în principiu pe fond genetic. Această afecţiune se poate manifesta la preşcolari, şcolari şi adolescenţi. Există două categorii de simptome care anunţă predispoziţia către această afecţiune: lipsa de atenţie şi hiperactivitatea. În aceste condiţii, boala trebuie tratată din timp, deoarece atenţia reprezintă principalul instrument care stă la baza gândirii şi a tuturor proceselor psihice, iar dacă acest proces este depreciat, apar probleme în toate procesele şcolare. De asemenea, copilul care ignoră detaliile, greşeşte din neglijenţă, îşi menţine cu greutate concentrarea la lucru sau la joacă, pare să nu asculte atunci când cineva i se adresează direct, are dificultăţi în a-şi organiza sarcinile, evită activităţile care necesită efort intelectual susţinut sau uită destul de repede ce are de făcut, prezintă semnele deficitului de atenţie. „Cu cât este depistată din timp, cu atât mai mult această afecţiune are şanse mari de a fi tratată rapid. Între 5% şi 8% dintre cazurile de ADHD sunt depistate în clasa I, motivul fiind acela că, odată cu începerea şcolii, sunt antrenate procesele comunicaţionale şi educaţionale care solicită atenţia şcolarului.De cele mai multe ori, un copil hiperactiv, neatent şi neastâmpărat este etichetat ca fiind lipsit de educaţie. Pe fondul acestui aspect, părinţii sunt cei care sunt învinovăţiţi sau se învinovăţesc, considerând că nu au acordat destul timp pentru educaţia copilului. De aceea, este foarte important de conştientizat că, atunci când vorbim despre ADHD, nimeni nu poate fi învinovăţit pentru comportamentul copilului”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, dr. Gina Goleşteanu, medic primar Psihiatrie Infantilă, coordonator al Centrului de Sănătate Mentală Copii şi Adolescenţi Constanţa. Este foarte important ca familia, educatorul, psihologul, în momentul în care observă la un copil stări de neatenţie, neastâmpăr, iritabilitate, hiperactivitate, să ştie că trebuie să-l refere unui specialist în psihiatria infantilă, pentru că acesta va discerne cauza bolii şi va aplica psihoterapia. „ADHD este o afecţiune perfect tratabilă, iar succesul este înregistrat doar dacă tratamentul se aplică simultan şi la şcoală şi acasă. De asemenea, copilul trebuie monitorizat permanent. Cu cât boala este tratată mai repede, cu atât este mai puţin costisitor pentru familie. Depistată din timp, boala poate fi tratată în cel mult şase luni. După acest interval de timp, copilul îşi reia traiectoria ascendentă a performanţelor şcolare. Copiii afectaţi de ADHD sunt perfect educabili, dar într-o măsură specifică. De aceea, mediul în care se dezvoltă copilul, cadrele didactice, părinţii, toţi cei din anturajul copilului, trebuie să înveţe să se adapteze stilului lor de a percepe lucrurile şi de a învăţa. Tratamentul precoce este mai ieftin, logic şi împiedică apariţia problemelor psihiatrice de natură adultă”, a completat dr. Gina Goleşteanu. În aceste condiţii, psihiatrul Gina Goleşteanu vede o necesitate în introducerea examenului psihologic pentru copiii care intră în clasa zero. În jur de 50-60% dintre copiii afectaţi devin adulţi afectaţi, motiv pentru care, cu cât este depistată la o vârstă mai fragedă, cu atât boala are şanse mari de a fi tratată rapid şi eficient. Cum este tratat deficitul de atenţie? La începutul anului 2011, a fost încheiat un parteneriat la nivel naţional între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (ECTS) şi Centrul Naţional de Sănătate Mentală şi Luptă Antidrog (CNSMLA), sub sloganul „Acceptă-mă. Înţelege-mă. Învaţă-mă.” Acest centru funcţionează de doi ani în Constanţa şi are în vedere instruirea învăţătorilor, a psihologilor şcolari, a profesorilor, cu privire la formarea unei echipe coordonate de un psihoterapeut, din care să facă parte familia, consilierii şcolari, educatorii, învăţătorii şi chiar autorităţile locale. Important de ştiut este faptul că tratamentul împotriva ADHD constă în şedinţe de instruire şi psihoterapie, respectiv adoptarea unor măsuri specifice de natură psiho-pedagogică şi comportamentală. Accentul nu cade pe medicamentaţie, ci pe constituirea unei echipe în cadrul căreia terapia necesară să fie coordonată de către medicul neuropsihiatru. În aceste condiţii, părinţii şi cadrele didactice trebuie să înveţe să evite prejudecata de a merge la medicul psihiatru, pentru că, în interiorul acestei echipe, familiile vor beneficia de psiho-educaţie aplicată pe necesităţile copiilor care suferă de ADHD, iar cadrele didactice şi consilierii şcolari vor fi instruiţi psiho-pedagogic pentru ca, alături de părinţi, să îi ajute pe cei mici să treacă peste această afecţiune.