Se spune că o criză de rinichi (colică renală sau nefretică) este comparabilă, ca intensitate a durerii, cu aceea provocată de naşterea naturală sau chiar de infarct.

Iată şi o scurtă explicaţie: rinichii, ca organe centrale ale aparatului urinar, sunt răspunzători de eliminarea prin urină a reziduurilor metabolice - toxinelor. Or, o cantitate prea mare de toxine conduce la depăşirea capacităţii de funcţionare normală (excreţia) a acestora şi astfel se formează calculii renali, sau pietrele, cum se numesc în termeni populari. Ar fi multe de spus, însă mă voi limita să precizez că, de exemplu, calculii al căror diametru este mai mic de 6 mm au şanse mult mai mari de a fi eliminaţi şi de a parcurge fără incidente traiectul urinar. Cu totul altfel stau lucrurile când vorbim de o piatră mai mare de 7 mm sau despre un conglomerat de micro-calculi, care va provoca dureri acute. Totul, din cauză că pietrele peste aceste dimensiuni favorizează apariţia obstrucţiei ureterale şi uretero-hidronefrozei - dilataţiei căilor urinare, de diverse grade. Pentru eliminarea acestor pietre este nevoie de tratament, care constă în administrarea pe cale orală, injectabilă intra-muscular sau intra-venos a medicamentelor recomandate de medicul specialist. Dacă însă calculii vor persista sau nu pot fi eliminaţi, din cauza unor cuduri sau stricturi, se poate ajunge la intervenţie chirurgicală (nefrotomie sau extracţie endoscopică). Dar cum se manifestă colica renală? Vorbim despre un simptom al crizei renale când durerea este insuportabilă, iar persoanei în cauză îi este imposibil să găsească o poziţie în care să poată sta confortabil şi durerea să fie atenuată. Apoi, durerea iradiază către organele genitale externe, iar urina capătă o nuanţă tulbure sau roşiatică, din cauza leziunilor mucoasei de pe calea urinară. Cu cât piatra este împinsă inferior, spre vezica urinară, cu atât pacientul va simţi nevoia să meargă mai des la toaletă. Din păcate, procesul urinării va fi aproape imposibil din cauza arsurilor puternice, cărora li se adaugă, uneori, şi stări de greaţă, vărsături şi febră. Atenţie! Dacă intervenţia medicală nu se face la timp, există riscul unui blocaj renal. Nu degeaba se spune că nu e de glumit cu sănătatea rinichilor. Însă, indiferent de intensitatea durerilor resimţite, persoana în cauză trebuie să consulte un specialist înainte ca durerile să devină atroce, iar lucrurile să se complice drastic. Din păcate, în România, în ultimii ani, unul din patru români au fost diagnosticaţi cu afecţiuni ale rinichilor.