Specialiştii Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie „Euromaterna” spun că 60% dintre femeile însărcinate, care au Rhesus negativ, aşteaptă un copil cu Rhesus pozitiv. Tocmai pentru a evita o eventuală incompatibilitate sanguină între mamă şi copil, se iau o serie de măsuri. Ca urmare, atunci când Rhesus-ul unei femei este negativ, iar al partenerului său pozitiv, bebeluşul poate avea Rhesus pozitiv.

„Acest lucru nu are nicio consecinţă în cazul primei sarcini, dar la a doua, dacă micuţul va prezenta, din nou, Rhesus pozitiv, organismul mamei va secreta o mare cantitate de anticorpi, care vor distruge globulele roşii ale fătului, provocând o anemie gravă, punându-i viaţa în pericol. Dacă pe parcursul sarcinii apar anticorpi, urmărirea sarcinii şi prescrierea tratamentului sunt încredinţate unui centru medical specializat sau unei maternităţi. La naşterea copilului, dacă acesta prezintă Rhesus pozitiv, mamei i se va face o injecţie cu imunoglobulină, care împiedică formarea anticorpilor, cu scopul de a evita astfel de accidente la sarcinile următoare”, au explicat medicii.

Din precauţie, injecţia este administrată, sistematic, femeilor care au Rhesus negativ, după o întrerupere de sarcină, o sarcină extrauterină sau amniocenteză.

De precizat că, pentru viitoarele mămici, determinarea grupului sanguin şi a Rh-ului face parte din analizele obligatorii, gratuite, în perioada de sarcină.

La ora actuală, aproximativ 15% din gravide au grupul de sânge Rhesus negativ (adică pe suprafaţa globulelor roşii lipseşte Antigenul D). De asemenea, când tatăl copilului are grupa sanguină Rhesus pozitivă, cu genotip heterozigot, fătul poate avea grupa sanguină Rhesus pozitiv (paternă) determinând izoimunizare, adică formarea anticorpilor anti-D în circulaţia maternă care poate determina anemie afetală şi hemoliză.