Vă întrebați, deseori, de ce microbii funcționează similar celulelor umane? Răspunsul este simplu. Pentru că ei au nevoie de substanțe nutritive, pe care le degradează pentru a furniza energia de care au nevoie pentru a crește și a se reproduce.

Specialiștii spun că, pe durata acestui proces, ele secretă molecule care sunt apoi preluate de organismul uman. Efectul acelor produși metabolici bacterieni pot fi fie benefice, fie dăunătoare corpului nostru. De exemplu, clostridium tetani (responsabil de tetanos) secretă o toxină care acționează pe celulele nervoase, determinând contracții puternice (trismus). Pe de altă parte, Bifidobacterium, care digeră fibrele la nivelul colonului, produce acizi grași cu lanț scurt, care stimulează creșterea celulelor imune care controlează inflamația.

La nivel vaginal, se regăsește Lactobacillus, care produce acid lactic, asigurând astfel un mediu care nu permite dezvoltarea infecților vaginale.

Ultimele studii au descoperit faptul că o dietă bogată în grăsimi saturate crește cantitatea unei încrengături bacteriene, Firmicutes, în defavoarea unei alte încrengături Bactroidetes. De asemenea, Firmicutes/Bacteroidetes este prezent la persoanele supraponderale, așa că, în cazul unui consum crescut de alimente procesate, cantitatea de Bifidobacterium (microorganism asociat o rată scăzută de inflamație) scade.

În același timp, bacteriile noastre intestinale pot fi cheia pentru a înțelege de ce o anumită dietă nu ne-a servit foarte bine. În urma studiilor de specialitate a rezultat faptul că persoanele care țin o dietă mediteraneeană sau asiatică (conținut crescut în fibre vegetale) prezintă o diversitate intestinală microbiană, cu un raport crescut de bacterii „bune”, comparativ cu americanii și europenii (consum crescut de carne roșie, glucide, carbohidrați și scăzut de fructe și legume). Tocmai de aceea, persoanele din Occident prezintă o rată crescută de obezitate, boli cardiovasculare și cancer de colon.