În ultimul an, medicii pediatri constănțeni au remarcat o creștere a cazurilor de boli în rândul copiilor din școli, tot mai mulți ajungând cu faringită, amigdalită streptococică sau scarlatină, afecțiuni care se transmit ușor, mai ales în colectivități cu protecție imunologică și măsuri de prevenție insuficiente.

„După pandemie, s-a schimbat ceva în patologia copiilor. Vin mult mai mulți cu infecții streptococice“, explică dr. Ionela Popescu, medic primar pediatru. În astfel de situații, este nevoie de antibiotic, care, de cele mai multe ori rămâne tratamentul de primă intenție. Veștile bune sunt că toți copiii răspund bine la tratament, însă partea mai puțin vizibilă pentru părinți este ceea ce urmează după: investigațiile necesare pentru a verifica dacă boala a fost într-adevăr învinsă. Exudatul faringian confirmă absența streptococului, testul ASLO arată reacția imună a organismului, iar examenul sumar de urină permite depistarea precoce a eventualelor complicații renale.

Totuși, grija medicului nu se oprește odată cu dispariția durerii în gât, responsabilitatea merge mai departe, spre ceea ce specialiștii numesc profilaxie secundară și terțiară, adică monitorizarea copilului după episodul acut.

Bineînțeles, tot mai mulți părinți cer teste pentru streptococ chiar și în absența simptomelor, ceea ce duce adesea la descoperirea întâmplătoare a bacteriei. Este vorba despre starea de purtător sănătos, un fenomen natural: un copil perfect sănătos poate avea streptococ în gât fără ca acest lucru să reprezinte o boală. „Eu, dumneavoastră, un copil, putem fi purtători ai bacteriei, dar organismele noastre trebuie să fie în echilibru cu bacteria respectivă. În acest status, cel de purtător sănătos, copilul nu se tratează cu antibiotic. Antibioticul se folosește doar când copilul are semne de boală sugestive pentru infecție bacteriană“, subliniază dr. Popescu. Totodată, pentru suspiciunea reală de faringită streptococică, medicii folosesc scorul „Centor“, un instrument simplu și util în stabilirea diagnosticului corect.

În concluzie, observați cu atenție semnele de febră, durere în gât sau ganglioni umflați la copil, consultați medicul înainte de a administra orice antibiotic, respectați tratamentul prescris și durata acestuia, asigurați-i odihnă suficientă și un mediu liniștit. Foarte important este să îl hidratați corespunzător cu apă și lichide calde, să îi oferiți alimente moi și blânde pentru gât. În plus, este necesar a se menține igiena riguroasă a mâinilor și a obiectelor folosite frecvent și să îl izolați de alți copii până la finalizarea tratamentului. Alimentele recomandate sunt: piureuri de legume și fructe, supă de pui sau legume strecurată, orez fiert, paste simple, terci de cereale, iaurt natural, brânză de vaci moale și ouă fierte moi sau omletă pufoasă. Asigurați-le micuților și hidratarea cu apă plată, ceaiuri calde sau sucuri naturale diluate, evitați alimentele acide, foarte sărate, picante sau prea reci, precum și băuturile carbogazoase și alimentele dure sau crocante.