Durerile de şold sunt extrem de neplăcute şi afectează viaţa persoanelor care trec prin astfel de probleme. Din fericire, ele pot fi ameliorate, iar tratamentele moderne pot îmbunătăţi confortul pacienţilor.

Durerile de şold sunt provocate de afecţiuni ale articulaţiilor şoldului. Acestea pot apărea la persoanele mai în vârstă, peste 60 de ani, sau în urma unui traumatism. „Coxartrozele primitive sunt adesea bilaterale, fiind cauzate de factori generali încă necunoscuţi, care alterează metabolismul cartilajului articular, ducând la uzura precoce. Coxartrozele secundare sunt acelea la care factorii locali pot fi incriminaţi drept cauze declanşatoare. Ele sunt foarte variate şi diferitele clasificări propuse iau în considerare fie criteriul patogenic, fie cel radiologic, clinic sau terapeutic. Din punctul de vedere al alterării mecanicii articulare, coxartrozele secundare pot apărea consecutiv malformaţiilor coxofemurale congenitale sau câştigate”, explică dr. Mădălina Iliescu, medic specialist în recuperare, medicină fizică şi balneologie.

În ce priveşte coxartroza posttraumatică, ea poate să apară după unele traumatisme ale şoldului. „Uneori, coxartroza se dezvoltă pe o necroză osoasă posttraumatică a capului femural, determinată de o luxaţie traumatică sau o fractură de col şi debutează după mai mulţi ani de la traumatism. În acest caz, radiografia arată o osteoscleroză cu densificare difuză a capului femural, căreia îi succede o decalcifiere cu liza şi o prăbuşire osoasă. Această osteonecroză este cauzată de ruperea vaselor capsulare, care asigură nutriţia capului femural”, mai precizează medicul specialist.

Evoluţie ireversibilă

Pentru toate aceste tipuri de afecţiuni este necesar tratamentul de recuperare, care poate ameliora simptomele şi poate creşte calitatea vieţii pacienţilor. „Simptomatologia clinică în coxartroză este dominată de durere şi de afectarea funcţiei normale articulare, cu limitare progresivă a mişcărilor în şoldul afectat şi apariţia unei atitudini vicioase. Examenul clinic pune în evidenţă limitarea mişcărilor şoldului, mai ales de tip antalgic. Confirmarea diagnosticului se face prin examinarea radiologică a bazinului, care poate evidenţia: pensarea spaţiului articular, osteofitoza, alterările structurii osoase, alterările morfologice ale capului femural şi ale cotilului, deplasările capului femural. Examenul paraclinic se poate completa cu tomografia computerizată”, spune dr. Mădălina Iliescu.

Potrivit acesteia, coxartroza are o evoluţie lungă, progresivă şi ireversibilă spre agravare, recuperarea fizică fiind de multe ori singurul tratament care poate întârzia evoluţia bolii. Obiectivul primordial al tratamentului de recuperare îl reprezintă menţinerea unei independenţe cât mai mari a pacientului. „Tratamentul coxartrozei posttraumatice este de lungă durată, utilizând mai mulţi factori, care ţin de igiena vieţii, recuperarea balneo-fizică-kinetică, medicaţie, intervenţii ortopedice. Tratamentul de recuperare se va aplica în funcţie de stadiul afectării articulare, asociind atât factori fizici: electroterapie, hidrotermoterapie, masoterapie, kinetoterapie, cât şi factori naturali de cură, specifici centrelor de recuperare din staţiunile balneare”, completează medicul specialist.