Gonartroza este cea mai frecventă afecţiune articulară în cazul genunchiul, aşa-zisă şi „boala care imobilizează genunchiul“. Fiind o boală articulară degenerativă, determină modificări patologice la nivelul cartilajului articular. Această afecţiune poate limita mobilitatea şi poate chiar provoca dizabilităţi permanente.

La un genunchi normal, extremităţile oaselor care participă la articulaţie sunt acoperite de un ţesut alunecos şi neted (cartilajul articular) şi sunt lubrifiate de lichidul sinovial, permiţând astfel genunchiului să se mişte liber şi fără durere.
În cazul unui pacient cu gonartroză, cartilajul articular se uzează progresiv, devine aspru şi neregulat, şi astfel alunecarea dintre extremităţile osoase este anevoioasă şi dureroasă.

„Gonartroza şi boala artrozică în general apar la vârste din ce în ce mai tinere şi este foarte important ca pacienţii să o recunoască pentru că tratamentul instaurat la vârste tinere poate stopa evoluţia bolii. Gonartroza poate fi primară (apare fără cauze aparente, lent, progresiv, de obicei la persoanele în vârstă) sau secundară (după traumatisme repetate, în special la sportivi, din cauza excesului ponderal, asociat altor boli inflamatorii). Procesul de degradare a articulaţiei genunchiului începe atunci când acesta este supus unei greutăţi pe care nu o poate susţine precum excesul ponderal sau ca urmare a unor leziuni ale cartilajului, ligamentelor sau meniscului.E important să preveniţi apariţia bolii în factorii de risc: trataţi corect un genunchi posttraumatic prin fiziokinetoterapia de recuperare şi administrarea unor suplimente nutritive! Nu uitaţi de legătura dintre greutatea în exces şi gonartroză, un pacient obez nu numai că are şanse mai mari să dezvolte boala, dar va avea şi o degradare articulară mai rapidă decât un pacient normoponderal”, a precizat dr. Veronica Taraciuc, medic coordonator al Centrului de dermato-estetică şi recuperare medicală din cadrul Clinicii Iowemed Constanţa.

Ce au de făcut pacienţii

Şansa cu adevărat reală a unei articulaţii atinse de artroză e ca tratamentul să înceapă de foarte timpuriu.

Primele simptome: cracmentele articulare (pocnituri la mobilizare) şi limitarea mişcării sunt semnale de alarmă care aparţin stadiului 1 de gonartroză, în timp ce inflamaţia articulaţiei care apare umflată şi dureroasă este specifică stadiului 2. Adresaţi-vă unui specialist, deoarece în medicina modernă există tratamente inovative care pot opri boala - diatermia cu radiofrecvenţă hrăneşte articulaţiile lezate şi stimulează producerea de colagen, drenajul limfatic efectuat prin Vacusport reduce edemul local, electroterapia calmează durerea, masajul are un efect sedativ general şi de activare a circulaţiei locale, iar kinetoterapia corectează postura corpului şi tonifică musculatura. Eventual, specialistul poate recomanda administrarea de suplimente nutritive pentru articulaţie (condroitin sulfat, glucozamin sulfat, metilsulfonilmetan) sau antiinflamatoare nesteriodiene în puseele acute.

„Deşi sunt atâtea arme în lupta cu boala artrozică, de multe ori pacienţii vin în stadii avansate - genunchiul este foarte umflat, deformat, nu mai poate fi îndoit, este dureros şi în mişcare şi în repaus (semnele stadiului 3)”, completează medicul.