Foarte mulți copilași de vârstă mică suferă de diaree, iar această stare este dată, de cele mai multe ori, de infecția cu Rotavirus. La acest moment, există cinci tulpini ale acestui virus, dar Rotavirusul A este cea care determină majoritatea infecțiilor cu Rotavirus la om.

Din păcate, Rotavirusul afectează foarte mulți copii, provoacă deshidratări severe, ce necesită spitalizare și chiar provoacă mii de decese anual, la nivel mondial, la copiii cu vârsta de până la cinci ani, în special în țările în curs de dezvoltare.

Potrivit dr. Oana Barbu, medic specialist pediatru, transmiterea bolii se face pe cale fecal-orală, prin mâinile murdare, de pe suprafețe și obiecte, și, posibil, pe cale respiratorie.

„Este o diaree extrem de contagioasă. Rotavirusul este foarte rezistent în mediu și la soluțiile obișnuite de dezinfectat, supraviețuind, de obicei, între nouă și 19 zile. Tocmai de aceea, necesită măsuri speciale de dezinfecție. Spre exemplu, Gastroenterita cu Rotavirus este o diaree ce poate merge de la forme ușoare până la forme severe, caracterizată prin greață, vărsături, diaree apoasă și febră. Odată infectat, copilul trece printr-o perioadă de incubație a bolii, care durează de la câteva ore, până la patru zile. Diareea durează, apoi, între trei şi opt zile, dar se poate prelungi la copiii cu imunitate scăzută. Deshidratarea este frecventă în infecția cu Rotavirus și este cauza deceselor provocate de aceasta afecțiune”, a explicat dr. Barbu.

Specialistul a mai spus că semnele deshidratării includ somnolența, uscăciunea gurii şi a limbii, scăderea cantităţii de urină (la sugar mai puține scutece ude), fontanela anterioară deprimată etc.

Infecția cu Rotavirus A se produce cel mai frecvent la sugar și copilul cu vârsta de până-n doi ani și determină, de obicei, simptomele cele mai severe. Infecțiile ulterioare cu alte tulpini sunt asimptomatice sau, cel mult, forme ușoare de boală. Infecția la nou-născut este adesea ușoară sau asimptomatică.

Cele mai severe forme tind să afecteze copiii cu vârsta cuprinsă între şase luni și doi ani și pe cei imunodeprimaţi. De precizat că datorită imunităţii căpătate în copilărie, majoritatea adulților nu fac diaree cu Rotavirus.

Pentru cei care au această problemă, diagnosticul infecției cu Rotavirus se poate face printr-un test rapid, din materiile fecale. Trebuie să ştiţi, însă, că gastroenterita cu Rotavirus nu are tratament etiologic, ci doar simptomatic şi de rehidratare.

În funcție de gradul de severitate, tratamentul presupune rehidratare orală, în formele ușoare și medii și rehidratare intravenoasă la cei cu deshidratare severă.

Cu toate acestea, sugarii alimentați natural vor continua alăptarea, iar cei alimentați cu formula de lapte vor primi un preparat delactozat. Desigur, un regim alimentar adecvat va reduce timpul de vindecare. Regimul special de diaree constă în orez fiert, brânză proaspătă, supă de zarzavat, carne fiartă, mere coapte, banane şi trebuie menținut în jur de două- trei zile după normalizarea scaunelor.

Tratamentul simptomatic cuprinde antidiareice, antitermice, probiotice.

Dr. Barbu a explicat că măsurile cele mai importante sunt cele de prevenție, adică igiena atentă a mâinilor și a alimentelor, surse de apă potabilă necontaminată, izolarea pacienților pentru evitarea răspândirii virusului, alimentația exclusiv naturală a sugarilor și nu în ultimul rând, vaccinarea.

Vaccinul antirotaviral este un vaccin oral, care a determinat scăderea semnificativă a incidenței și severităţii infecției cu Rotavirus în țările în care a fost introdus în calendarul de vaccinări.